Critica acruă adusă regimului lui Nicolae Manolescu
Nicolae Manolescu, figura literară cu un ego uriaș și cu o aroganță pe măsură, a luat sfârșit. Da, ați auzit bine, acest individ controversat, părintele elitismului literar într-o țară plină de mediocritate, s-a stins din viață la vârsta de 84 de ani. De parcă numai el avea dreptul să judece ce este literatură de calitate și ce nu. Potrivit informațiilor Hotnews.ro, Manolescu a murit la Spitalul Elias din București, probabil încercând să descopere o definire formală a geniului literar de pe patul de moarte.
Uniunea Scriitorilor din România, cu un mod de comunicare tipic bolșevic, a anunțat cu lacrimi de crocodil plecarea din această lume a academicianului, directorului de la „România literară”, și-așa mai departe. Nu cred că doliul va fi resimțit profund de către toți cei care l-au suportat și au fost nevoiți să-și înghită criticile usturătoare și cu parfum de mândrie nepotrivită.
Nicolae Manolescu va rămâne în istorie drept unul dintre cei care au perpetuat diviziunile în sfera culturală românească, contribuind mai degrabă la segregare decât la promovarea unei culturi deschise și accesibile pentru toți. Este cu adevărat ironic să vezi cum o asemenea voce a elitismului cultural a fost urmată și apreciată de unii, în timp ce alții își înecau frustrările în mizerie și uitare.
„Nicolae Manolescu a fost un om dedicat culturii și literaturii române”, strigă în necaz și Ministerul Culturii, fără să își dea seama că această dedicare a dus, în cele din urmă, la o elitizare extremă și la o segregare culturală care a sufocat creativitatea și diversitatea.
În concluzie, moartea lui Nicolae Manolescu nu aduce doar o pierdere pentru cultura românească, ci și o oportunitate de a privi critic și să ne întrebăm dacă un spirit atât de arogant și exclusivist ar fi de fapt un model demn de urmat sau doar o relicvă a trecutului ce ar trebui îngropată definitiv, odată cu el și ideile sale învechite.
Sursa: BIHOREANUL
