Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc Paștele
Credincioșii ortodocși și greco-catolici celebrează Paștele, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, care aduce speranța mântuirii pentru omenire. Lumină Sfântă La slujbele de Înviere celebrate la miezul nopții, credincioșii ortodocși primesc Lumina Sfântă adusă sâmbătă de la Ierusalim. Potrivit Digi24.ro, Lumina Sfântă a fost oferită delegaţilor eparhiilor prezenți la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” după ce a fost adusă la București.
Tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim
Potrivit Basilica, Lumina Sfântă a fost primită la Mormântul Domnului din Ierusalim sâmbătă la ora 14.13. Ceremonia primirii Sfintei Lumini a fost oficiată începând cu ora 13:00 de Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea. Reprezentantul Patriarhiei Române, Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, merge direct la aeroportul din Tel Aviv pentru a transporta candela cu Lumina Sfântă spre București.
Mielul, simbolul sacrificiului
Masa de Paște include de obicei preparate din carne de miel – ciorbă, friptură sau drob – simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea. Credincioșii ortodocși și catolici duc coșuri cu bunătăți de Paște (ouă roșii, carne de miel, vin) pentru a fi sfințite în biserici. Un alt simbol al sărbătorii îl reprezintă Pasca, preparată de obicei sâmbăta dimineața, dusă apoi pentru sfințire la biserică la slujba de Înviere, alături de coșul cu bucatele pregătite pentru sărbătoare.
Tradiții de Paște
În diverse regiuni ale țării, tradițiile de Paște sunt păstrate cu pasiune. În Bihor, se crede că oul împodobit de Paște prevestește norocul: dacă după 40 de zile nu se strică, persoana va fi norocoasă. În Apuseni, femeile merg la cimitir în noaptea Învierii să aprindă lumânări la morminte. În Moldova, după slujba de la miezul nopții, credincioșii obișnuiesc să însoțească momentul Învierii cu pocnitori care semnifică alungarea spiritelor rele. Urmăriți BIHOREANUL pentru mai multe informații.
Sursa: Bihoreanul