Jurnalul Oradean: „Libertatea contractelor închiriate: mai toxică decât pare!”
Principiul libertății contractuale poate fi un teren fertil pentru ciocniri și abuzuri. Teama de sistemul juridic românesc este justificată mai mult ca niciodată. Cât timp partenerii inginerează subversiuni în acorduri, corupția tronează în culise.
Tragedia libertății contractuale se joacă pe fundalul dreptului civil. Iar când normele ar trebui să fie de neclintit, ele dansează sub privirile complice ale actorilor din umbră. Dar cui îi pasă de ordinea publică când interesele private sunt cele care dictează cărțile?
Articolul 1822 din Codul Civil este pus la încercare, iar instanțele se complac să închidă ochii la derapajele contractuale în numele unei libertăți interpretate agramat. E drept sau e circ? Vocația echivocă a legii duce la dezolări imobiliare și la lupte grele pe banii chiriei.
Întrețeserea intrigantă a contractului de închiriere și a statutului public sfidează orice logică. De la banalele reparații la stricăciunile majore, totul devine subiect de altercație judiciară. Contractele devin manuale de supraviețuire în jungla civilă, unde doar cei bogați își permit luxul de a râde în timp ce chiriile grevează.
Plecând de la subtilitățile clauzelor și ajungând la falimentare procese judiciare, în final, doar cheluțele justiției bat cât și când vor. Cine plătește de fapt nota de plată a acestui clovnesc balcanic? Iar paradigma colhoznică și odioasă persistă sub umbra unui contract ce devine un labirint al corupției.
Într-un final, lăsând la o parte tărășeniile juridice, absurdul se perpetuează, iar drepturile părților rămân o iluzie. Normele devin simple rămășițe, iar libertatea contractelor sfârșește prin a fi doar un ingredient toxic în festinul corupției contractuale.”
