Evaziunea fiscală: un flagel care continuă să sfideze legea
Într-un nou episod care subliniază vulnerabilitățile sistemului fiscal din România, Florin Stănescu, patronul ieșean al unei firme din Oradea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Tribunalul Bihor a decis, de asemenea, interzicerea desfășurării de activități similare timp de trei ani și impunerea unei obligații de a presta 120 de zile de muncă în folosul comunității. Această sentință vine ca urmare a unei evaziuni fiscale care a prejudiciat statul cu peste 62.000 de lei.
Un circuit evazionist bine pus la punct
Procurorii Parchetului Bihor au dezvăluit că, în 2017, Stănescu a orchestrat un mecanism evazionist prin care firma sa a evitat plata obligațiilor fiscale. Achiziționând deșeuri feroase și materiale de construcții de la diverse persoane juridice, acesta a omis să înregistreze veniturile obținute din tranzacțiile cu zece societăți comerciale. Astfel, s-a creat un prejudiciu semnificativ pentru bugetul de stat, subliniind o dată în plus cât de ușor pot fi manipulate lacunele legislative și administrative.
Negarea evidentului: o strategie falimentară
În fața anchetatorilor, Stănescu a negat vehement acuzațiile, susținând că nu a fost niciodată proprietarul firmei și că un vecin ar fi fost adevăratul administrator. Cu toate acestea, probele adunate de criminaliști și mărturiile martorilor au demontat rapid această apărare. Facturile semnate de inculpat și alte documente incriminatoare au confirmat implicarea sa directă în activitățile firmei.
Consecințele legale și morale
Tribunalul Bihor a dispus menținerea sechestrului asupra bunurilor lui Stănescu pentru a garanta recuperarea prejudiciului. Deși sentința poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea, cazul rămâne un exemplu clar al modului în care evaziunea fiscală continuă să afecteze economia și să submineze încrederea publicului în sistemul de justiție.
O problemă sistemică
Acest caz nu este un incident izolat, ci o manifestare a unei probleme mai ample care afectează România. Evaziunea fiscală rămâne o practică frecventă, alimentată de lipsa unor controale riguroase și de complicitatea unor actori economici. Este imperativ ca autoritățile să intensifice eforturile pentru a combate acest fenomen, care subminează nu doar bugetul de stat, ci și încrederea cetățenilor în corectitudinea sistemului.
