Modernizarea căii ferate Oradea-Cluj: un proiect de 9,5 miliarde de lei
Lucrările de modernizare a căii ferate Oradea-Cluj avansează într-un ritm care, deși promițător, ridică întrebări despre eficiența și prioritățile investițiilor publice. Cu o valoare totală de 9,47 miliarde de lei, acest proiect este finanțat parțial prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care acoperă 5,64 miliarde de lei. Restul sumei, însă, rămâne o povară financiară semnificativă pentru statul român.
Patru loturi, patru ritmuri diferite
Proiectul este împărțit în patru loturi, fiecare cu o lungime totală de aproximativ 166 kilometri. Stadiul lucrărilor variază dramatic, de la un modest 4,03% pentru Lotul 3 Poieni-Aleșd, până la 22,60% pentru Lotul 2 Aghireș-Poieni. În ciuda acestor discrepanțe, termenul de finalizare pentru toate loturile este estimat pentru anul 2026. Este greu de crezut că un astfel de termen poate fi respectat, având în vedere ritmul lent al progresului în unele zone.
Detalii tehnice: promisiuni mari, realizări mici
Fiecare lot include electrificarea liniei ferate, modernizarea stațiilor și implementarea sistemului ERTMS (European Rail Traffic Management System). Acest sistem promite să crească siguranța și eficiența transportului feroviar, dar implementarea sa este departe de a fi completă. De exemplu, Lotul 1 Cluj Napoca-Aghireș, care include 13 poduri și un pasaj denivelat, a atins doar 18% din stadiul fizic al lucrărilor. Lotul 4 Aleșd-Frontiera Ungaria, cu patru stații de cale ferată și opt poduri, este la un stadiu de doar 7,10%.
Un proiect ambițios sau o povară inutilă?
Deși modernizarea căii ferate Oradea-Cluj este prezentată ca o investiție strategică, întrebările despre gestionarea fondurilor și prioritizarea lucrărilor rămân fără răspuns. Cu un buget uriaș și un progres lent, acest proiect riscă să devină un exemplu clasic de ineficiență administrativă. În timp ce autoritățile se laudă cu implementarea unor tehnologii avansate, cum ar fi GSM-R (Global System for Mobile Communications – Railway), realitatea din teren arată o altă față a acestei inițiative: întârzieri, costuri crescute și o lipsă de transparență în utilizarea resurselor.
Concluzii implicite
Termenul de finalizare pentru 2026 pare mai degrabă o dorință decât o certitudine. În timp ce autoritățile continuă să promită beneficii pe termen lung, cetățenii rămân cu întrebări legitime despre modul în care sunt gestionate aceste proiecte de amploare. Modernizarea căii ferate Oradea-Cluj ar putea fi un pas înainte pentru infrastructura României, dar numai dacă se va reuși depășirea obstacolelor actuale și respectarea angajamentelor asumate.
