Instanța supremă respinge definitiv acțiunea lui Călin Georgescu
Înalta Curte de Casație și Justiție a pus punct unui episod controversat din politica românească, respingând definitiv acțiunea lui Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale. Decizia vine după un recurs formulat de acesta, care fusese deja respins anterior de Curtea de Apel București. Verdictul este clar: recursul a fost considerat nefondat, iar hotărârea este definitivă.
Completul de judecată, format din judecătorii Gabriela Elena Bogasiu, Liliana Vișan și Carmen Maria Ilie, a respins și cererea de intervenție accesorie formulată de Coaliția pentru Drepturi, Libertăți și Protecție, alături de alți susținători ai lui Georgescu. Decizia subliniază lipsa de fundament a acuzațiilor aduse de acesta împotriva Biroului Electoral Central și a altor instituții implicate în procesul electoral.
Un proces marcat de controverse și acuzații grave
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au lansat acuzații dure împotriva mai multor instituții, inclusiv Guvernul, Ministerul Apărării și Serviciul Român de Informații, dar și împotriva președintelui Klaus Iohannis și a Elenei Lasconi. Aceștia au cerut anularea hotărârilor Biroului Electoral Central, care dispuseseră reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în urma unei decizii a Curții Constituționale.
În timpul procesului, Georgescu a susținut că nu existau probe suficiente pentru anularea alegerilor și a cerut reluarea turului doi, unde el s-ar fi calificat alături de Elena Lasconi. Cu toate acestea, documentele desecretizate de CSAT au scos la iveală încălcări grave ale legislației electorale, inclusiv finanțarea campaniei sale prin surse nedeclarate, în valoare de un milion de euro, și implicarea unor actori cibernetici statali în procesul electoral.
Implicarea serviciilor secrete și amenințările hibride
Documentele desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS, au arătat că Georgescu a raportat cheltuieli zero la Autoritatea Electorală Permanentă, în timp ce campania sa pe TikTok a fost finanțată de Bogdan Peșchir. Mai mult, s-a evidențiat că România a fost ținta unor acțiuni hibride agresive din partea Rusiei, care au inclus propagandă, dezinformare și sprijinirea unor candidați eurosceptici.
Conform SIE, aceste acțiuni au vizat destabilizarea societății românești în context electoral, prin alimentarea mișcărilor antisistem și manipularea opiniei publice. Scopul final ar fi fost reducerea sprijinului României pentru Ucraina, într-un context geopolitic extrem de tensionat.
Un final previzibil, dar necesar
Decizia Instanței supreme închide un capitol tumultuos, dar ridică întrebări serioase despre vulnerabilitățile procesului electoral și despre influențele externe asupra democrației românești. În timp ce susținătorii lui Georgescu au continuat să-l apere, verdictul instanței subliniază importanța respectării legii și a transparenței în procesul electoral.
Acest caz rămâne un exemplu elocvent al modului în care politica poate deveni terenul unor conflicte complexe, în care interesele interne și externe se intersectează, punând la încercare reziliența instituțiilor democratice.