Lucrările la parcul industrial din Beiuș: șase luni de întârziere
Consiliul Județean Bihor, într-un efort ambițios de a dezvolta infrastructura economică a județului, a întâmpinat obstacole majore în demararea lucrărilor la parcul industrial din Beiuș. Deși proiectul era planificat să înceapă în urmă cu șase luni, problemele birocratice și tehnice au blocat progresul. Este vorba despre racordarea la magistrala de gaz și desemnarea unui operator autorizat pentru distribuția gazelor naturale, două aspecte esențiale care au fost gestionate cu o lentoare inadmisibilă.
Un proiect întârziat, dar vital pentru dezvoltare
Parcul industrial din Beiuș, parte a unui program amplu ce include și alte locații precum Aleșd, Marghita și Ștei, reprezintă o investiție crucială pentru economia locală. Cu o suprafață impresionantă de 175.183 mp și 16 parcele, acest parc este amplasat strategic la intrarea dinspre Oradea, pe Drumul European E79. Accesul facil și infrastructura modernă ar trebui să atragă investitori, însă întârzierea de șase luni ridică semne de întrebare cu privire la eficiența administrației locale.
Probleme de conectivitate și birocrație
Potrivit președintelui Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, întârzierea a fost cauzată de dificultăți în conectarea la magistrala de gaz gestionată de Transgaz și de finalizarea târzie a procedurii de concesionare a distribuției de gaze naturale de către Primăria Beiuș. Aceste întârzieri nu doar că au amânat începerea lucrărilor, dar au pus sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a gestiona proiecte de o asemenea anvergură.
Stadiul lucrărilor în județ
În timp ce parcul industrial din Ștei a fost deja finalizat și predat Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, alte locații sunt încă în lucru. La Aleșd, stadiul execuției este de doar 23%, iar la Marghita de 51%. Beiuș, însă, abia acum își începe drumul către realizare, cu un termen de finalizare de șase luni de la emiterea ordinului de începere. Contractul, în valoare de peste 27 de milioane de lei, este finanțat în proporție de 60% din bugetul Consiliului Județean și 40% din fonduri europene.
Ce urmează?
Lucrările prevăzute includ dezvoltarea infrastructurii de utilități, alimentarea cu apă, racordarea la rețelele de canalizare și conexiunile la energie electrică și gaze naturale. Deși obstacolele inițiale au fost depășite, întrebarea rămâne: cât de pregătite sunt autoritățile să gestioneze astfel de proiecte fără întârzieri care să afecteze economia locală? Într-un județ care aspiră la modernizare, asemenea sincope administrative sunt inacceptabile.
