Veniturile românilor: O analiză detaliată
Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), veniturile totale medii lunare ale populației românești în trimestrul III din 2025 se situează la 9.420 de lei pe gospodărie, respectiv 3.789 de lei pe persoană. Aceste cifre reflectă o scădere de 0,9% comparativ cu trimestrul II din același an, evidențiind o tendință îngrijorătoare în contextul economic actual.
Cu toate acestea, o comparație cu aceeași perioadă a anului anterior relevă o creștere considerabilă, înregistrându-se un avans de 14,1% la nivelul gospodăriilor și de 14,9% pe persoană. Astfel, în ciuda scăderii recente, perspectivele pe termen mediu sugerează o dinamică pozitivă a veniturilor comparativ cu 2024.
Cheltuielile medii lunare ale fiecărei gospodării au atins 8.079 de lei, reprezentând 85,8% din veniturile totale. Majoritatea veniturilor provind din salariile brute și alte drepturi salariale, care contribuie cu 6.443 de lei lunar la bugetul fiecărei gospodării, ceea ce înseamnă 68,4% din total. De asemenea, veniturile din prestații sociale au avut o pondere semnificativă, de 20,1%, arătând astfel dependența multor români de ajutoarele guvernamentale.
Este important de menționat că veniturile în natură, incluzând produsele agroalimentare consumate din resurse proprii, au înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 535 de lei pe gospodărie. Această tendință poate avea implicații asupra securității alimentare a cetățenilor, mai ales în contextul unor crize economice sau de aprovizionare.
Statistica mai subliniază o diferență semnificativă între urban și rural. În mediul urban, venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.693 de lei, aproape de 1,4 ori mai mult decât în mediul rural, unde venitul a fost considerabil mai mic. În plus, venitul pe persoană în orașe a fost de 4.534 de lei, adică de 1,5 ori mai mult comparativ cu satele.
În ceea ce privește structura veniturilor, în mediul urban, salariile brute constituie 73,8% din total, în timp ce în mediul rural, veniturile din prestații sociale sunt mai predominante, având o pondere de 20,6%. Această situație sugerează nu doar inegalități economice, dar și o vulnerabilitate crescută în rândul comunităților rurale.
Un alt aspect notabil este compunerea cheltuielilor. În general, consumul reprezintă 60,6% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, transferurile către stat constituie 33,4%, iar cheltuielile pentru producția internă a gospodăriilor au fost reduse, de doar 1,5%. Cele mai mari sume au fost cheltuite pe alimente și băuturi nealcoolice, cu aproximativ 1.553 de lei, urmate de locuință, apă și energie, cu 735 de lei, și de îmbrăcăminte, cu 371 de lei. Cheltuielile pentru educație au fost cele mai mici, atingând doar 13 lei lunar pe gospodărie, indicând astfel o investire insuficientă în viitorul tinerelor generații.
