Venituri în creștere, dar cu diferențe semnificative între urban și rural
În trimestrul III al anului 2024, gospodăriile din România au înregistrat venituri medii lunare de 8.255 lei, o creștere de 13,1% față de aceeași perioadă din 2023. Totuși, această evoluție economică nu a fost resimțită uniform. În mediul urban, veniturile au atins 9.188 lei pe gospodărie, în timp ce în mediul rural acestea s-au limitat la 6.894 lei. Diferențele sunt evidente și în structura veniturilor: salariile brute și alte drepturi salariale au reprezentat 72,5% din veniturile urbane, comparativ cu doar 56,2% în rural.
Pe de altă parte, veniturile în natură au fost de trei ori mai mari în mediul rural, ajungând la 10,6% din total. În același timp, prestațiile sociale au avut o pondere mai mare în rural (22,3%) decât în urban (19%). Aceste discrepanțe subliniază inegalitățile persistente între cele două medii de viață.
Cheltuieli prioritizate pe consum, dar educația rămâne ignorată
Cheltuielile totale medii lunare ale gospodăriilor au fost de 7.012 lei, reprezentând 85% din veniturile totale. Consumul a dominat structura cheltuielilor, cu 61,1% din total, urmat de transferurile către stat și bugetele de asigurări sociale (32,4%). Produsele alimentare și băuturile nealcoolice au fost cele mai mari categorii de cheltuieli, însumând 1.422 lei pe gospodărie, adică 33,1% din totalul cheltuielilor de consum.
În contrast, educația a fost complet marginalizată, cu doar 11 lei pe gospodărie, reprezentând un infim 0,3% din cheltuielile totale. Această statistică ridică întrebări serioase despre prioritățile gospodăriilor și despre impactul pe termen lung asupra dezvoltării sociale și economice.
Urbanul cheltuie mai mult, dar și contribuie mai mult la buget
Gospodăriile urbane au cheltuit, în medie, 7.788 lei pe lună, cu 1.300 lei mai mult decât cele din rural. Diferențele se reflectă și în ponderea cheltuielilor pentru impozite și taxe, care au fost considerabil mai mari în urban (35,7%) față de rural (27%).
Aceste date indică o presiune fiscală mai mare asupra gospodăriilor urbane, dar și o capacitate mai mare de a contribui la bugetul de stat. În același timp, cheltuielile pentru nevoile de bază, cum ar fi locuința, apa, electricitatea și gazele, au fost mai mari în urban, subliniind costurile mai ridicate ale vieții în orașe.
Un viitor incert pentru echilibrul economic
Deși veniturile gospodăriilor au crescut, inegalitățile între urban și rural persistă, iar prioritățile de cheltuieli ridică semne de întrebare. Investițiile minime în educație și dependența ridicată de prestațiile sociale în mediul rural ar putea avea consecințe grave pe termen lung. În același timp, presiunea fiscală asupra gospodăriilor urbane ar putea deveni un factor destabilizator dacă nu este gestionată corespunzător.
