Un jaf ca în filme: Tezaurul dacic, furat dintr-un muzeu din Olanda
Artefactele dacice, comori neprețuite ale patrimoniului național românesc, au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, într-un incident care sfidează orice limită a imaginației. Muzeul Drents din Assen, Olanda, gazda expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”, a devenit scena unui jaf spectaculos, realizat printr-o explozie care a distrus singurul zid exterior al clădirii. O lovitură de proporții, care a lăsat România fără unele dintre cele mai valoroase piese istorice.
Explozie, furt calificat și o anchetă internațională
Conform comunicatului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, jaful a fost realizat cu o precizie care ridică multe semne de întrebare. Explozia a fost folosită pentru a pătrunde în muzeu, iar piesele furate includ coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din secolul I î.Hr. Aceste artefacte, simboluri ale istoriei și identității românești, au fost asigurate conform standardelor internaționale, dar acest lucru nu a împiedicat dezastrul.
Inspectoratul General al Poliției Române, împreună cu autoritățile olandeze, au demarat o anchetă amplă, activând mecanismele de cooperare judiciară internațională. Dosarul penal deschis include acuzații de furt calificat și nerespectarea regimului armelor și explozibililor. Cu toate acestea, întrebarea rămâne: cum a fost posibil un astfel de jaf într-un muzeu care ar fi trebuit să fie un bastion al securității?
Un patrimoniu în pericol: cine plătește prețul?
Ministerul Culturii din România a calificat incidentul drept „deosebit de grav”, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Criticile se îndreaptă atât către autoritățile române, cât și către cele olandeze, pentru lipsa de măsuri adecvate de protecție. În timp ce piesele furate sunt căutate, rămâne un gust amar: cum a ajuns tezaurul nostru național să fie expus unui asemenea risc?
Acest jaf ridică întrebări incomode despre gestionarea patrimoniului cultural românesc. De ce a fost permisă expunerea unor artefacte de o asemenea valoare într-un muzeu care, evident, nu a putut asigura securitatea necesară? Cine își asumă responsabilitatea pentru această pierdere ireparabilă?
Un apel la responsabilitate
În timp ce autoritățile încearcă să recupereze piesele furate, acest incident ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru România. Patrimoniul nostru cultural nu este doar o moștenire a trecutului, ci și o responsabilitate pentru viitor. Fiecare piesă pierdută este o rană adâncă în identitatea noastră națională. Cine va răspunde pentru această tragedie? Și, mai important, ce măsuri vor fi luate pentru a preveni astfel de incidente în viitor?