Matematica orădeană, în elita lumii: performanță născută din pasiune
Universitatea din Oradea a reușit să se claseze între primele 500 de universități din lume în domeniul matematicii, conform ShanghaiRanking. Această realizare este rezultatul eforturilor unui grup de matematicieni, fondat de trei personalități marcante ale matematicii românești: Gheorghe S. Nadiu, Gheorghe Sorin Gal — decedat în octombrie 2024 — și Mircea Balaj, pensionat.
„Nu e ușor să creezi un asemenea grup. În general, când oamenii simt că e greu, renunță la primul sau al doilea obstacol. Coordonatorul începe să aibă mici dezamăgiri. Cred că în țară și la nivel mondial, eforturile dedicate cercetării în matematică scad. Efortul este mare, iar satisfacțiile de a fi într-un top nu contează pentru un matematician. Important este să demonstreze o teoremă, să aibă citări, să vadă că munca lui e recunoscută de colegi. Asta contează”, afirmă prof. univ. Adrian Ioan Ban.
Într-un context academic românesc în care cercetarea este tot mai puțin susținută, iar interesul pentru științele fundamentale scade de la an la an, performanțele grupului de matematicieni din Oradea devin cu atât mai remarcabile. „I-am întrebat pe colegi, cine face cercetare gândindu-se că va ajunge în Top 500. Niciunul. Dar, prin activitate, s-au aliniat astrele și comparativ cu alții, acolo am ajuns”, spune conf. univ. Sorin Mureșan, șeful Departamentului de Matematică și Informatică.
Departamentul de matematică a fost condus de Gheorghe S. Nadiu până în 1998, o figură emblematica a matematicii românești, care a murit prematur la doar 57 de ani. În anii ’90, departamentul ajunsese la peste 30 de cadre didactice. „Eu sunt aici de 18 ani și în timp s-au adunat niște rezultate. Din păcate, cel mai important dintre noi, Gheorghe Sorin Gal, ne-a părăsit și suntem tot mai puțini. Cred că avem nevoie și să ne împrospătăm, pentru că noi trăim de fapt dintr-un grup care s-a format în anii ’90”, spune prof. univ. Lucian Coroianu.
Clasamentul ShanghaiRanking – Global Ranking of Academic Subjects – evaluează universitățile pe baza publicațiilor științifice indexate în Web of Science, a citărilor, a premiilor internaționale obținute (inclusiv Medalia Fields și Premiul Abel) și a prezenței academicienilor în comitetele editoriale ale revistelor de top. „Punctăm la unele criterii”, afirmă prof. univ. Alexandru Mihai Bica, care susține că articolele publicate de el și colegii săi sunt de o valoare suficient de mare pentru a se învârti în cele mai înalte cercuri din lume ale specialiștilor în matematică.
Cu toate acestea, Lucian Coroianu explică, modest, că „nu avem câștigători al unuia dintre cele trei mari premii în matematică (Medalia Fields, Premiul Abel, Premiul Nevanlinna), care punctează foarte bine, apoi sunt revistele de top, cele 4 care punctează, prezența în bordurile editoriale ale revistelor care sunt în baza Web of Science – acolo suntem mai mulți, iar apoi revistele din primul quartil (Q1) al domeniului, conform Web of Science, prezența în comitetele editoriale ale acestora. Sunt factori oarecum subiectivi”.
Cadrele didactice resimt modul în care, în universitățile din România, se taie cu barda când vine vorba de structura internă. Specializări importante dispar peste noapte sau se unesc cu altele, devenind „a cincea roată la căruță”. Acest lucru afectează și rezultatele cercetării care ar putea duce instituția în topurile mondiale. Nu e totuna să ai o echipă consolidată de matematicieni, care să lucreze împreună în aceeași direcție sau doar câțiva care predau și alte discipline și încearcă să se adapteze situației. Asta pentru că rezultatele și punctajele tuturor se adună.
În clasamentul Shanghai, nicio universitate din România nu se regăsește între primele 1.000 din lume, ceea ce face ca poziționarea Universității din Oradea între primele 500 la matematică să fie cu atât mai remarcabilă. În țară, doar câteva centre, „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, București, Craiova și Iași mai reușesc să păstreze tradiția matematicii la nivel competitiv internațional. Profesorii din Oradea afirmă că o diferență importantă o face și tradiția pe care universitățile din țară o au când vine vorba de matematică. „Cei mai mulți dintre noi suntem absolvenți fie ai Universității „Babeș-Bolyai”, fie ai Universității din Timișoara. Și de acolo am preluat anumite direcții de cercetare: analiza numerică, teoria aproximării”, afirmă Lucian Coroianu.
Un alt lucru care ajută facultățile de matematică, conform lui Alexandru Mihai Bica, este faptul că cercetarea se poate face la un nivel înalt fără a avea nevoie de o bază de cercetare experimentală foarte sofisticată, de aparatură, cum este nevoie la fizică sau la inginerie. Ajunge un calculator bun și acces la baze de date pentru a fi la curent cu ceea ce se întâmplă în matematică la nivel mondial. Plus discuțiile comune și stimulante cu colegii matematicieni din întreaga lume.
Adrian Ioan Ban subliniază că și celelalte facultăți ale Universității din Oradea se apropie de performanțele din matematică și că e doar o problemă de timp până când și alte domenii vor ajunge în topurile mondiale. Printre departamentele pe care profesorii le văd aproape de top sunt cele de Electronică și Inginerie Industrială. „Ei au primit dotări și sunt acolo niște colegi foarte buni, care au performanțe din ce în ce mai bune, dar nu ne putem compara încă cu marile centre universitare, care au un număr mare de cercetători. Și toți punctează la aceste criterii”, afirmă conf. Alina Alb-Lupaș.
Matematica se ascunde în spatele oricărei tehnologii moderne, fiind discretă, dar esențială. „Trei matematicieni au câștigat premiul Nobel pentru Economie. Asta ne arată cât de mult lucrurile se întrepătrund. În definitiv, această știință servește aceluiași scop, să avem o viață mai bună”, spune Coroianu.
Matematica ajută la construirea minții într-un anumit fel. Aceasta va face ca un medic care a învățat și matematică să fie un medic mai bun, la fel un poet, un judecător. Provocările din lumea viitorului vor fi axate în jurul capacității de a separa adevărul de minciună. Într-o lume a relativizării adevărului, matematica va avea un rol esențial. Te învață să gândești logic, critic, să știi să te informezi, să folosești mai multe surse.
Cercetătorii din matematică sunt frustrați într-o oarecare măsură, pentru că disciplina nu este recunoscută la nivelul la care ar merita. „Dacă desfaci un telefon, nu vor sări integrale din el. Sunt multe verigi acolo, știința materialelor, legile fizicii, electronica etc. Fără matematică însă, nimic nu s-ar fi putut construi. Și totuși, ea e tratată ca și cum nu ar exista”, concluzionează Adrian Ioan Ban.
În ceea ce privește munca la catedră, părerile sunt împărțite. Alexandru Mihai Bica crede că după introducerea sistemului Bologna, nivelul pregătirii a scăzut, în timp ce Lucian Coroianu afirmă că în fiecare generație a avut studenți cu un potențial foarte bun în matematică: „Studenții de astăzi se îndepărtează de latura abstractă a matematicii și îi interesează ce se poate face cu matematica. Mai ales în zona în care au ei anumite pasiuni. În urmă cu 20-30 de ani, formarea era mai mult abstractă și mulți învățau, pentru că îți oferea un anumit statut. Suna bine să fii profesor de matematică. Veneau mai mulți și chiar își doreau să facă matematică”.