Legea pentru plata eșalonată a pensiilor private a fost promulgată de Nicușor Dan
Pe 5 ianuarie 2026, președintele Nicușor Dan a promulgat Legea privind plata pensiilor private, adoptată pe 23 decembrie 2025 de Camera Deputaților. Această lege, care stabilește cadrul legal pentru plata pensiilor private obligatorii și facultative, reprezintă ultima etapă a reformei sistemului de pensii din România. Proiectul a fost inițial introdus în 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private în 2008, dar a fost întârziat de contestații și modificări legislative.
Legea are rolul de a clarifica modalitățile de plată a pensiilor și de a asigura funcționarea transparentă și predictibilă a Pilonului II și Pilonului III de pensii private. Proiectul a fost contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dar CCR a declarat proiectul constituțional, cu excepția unui amendament care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma care limitează plata unei tranșe unice la maximum 30% din activ.
Legea, elaborată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdusă pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în august 2025, a fost adoptată inițial pe 16 octombrie 2025 de Camera Deputaților, for decizional. Finalizarea acestei etape este parte a eforturilor României de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), termenul oficial asumat fiind sfârșitul anului 2026.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) înscriu aproximativ 8,3 milioane de români, reprezentând majoritatea populației active a țării. Dintre aceștia, peste jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%. Datele oficiale ale Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) arată că cei mai mulți beneficiari ai plăților din Pilonul II sunt pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%) în perioada 2008–2024.
În august 2025, pragul de 1 miliard de euro plăți efectuate către beneficiarii Pilonului II și III a fost depășit: aproximativ 4,2 miliarde lei plătiți către circa 250.000 de beneficiari din Pilonul II și aproximativ 890 milioane lei plătiți către circa 97.000 de beneficiari din Pilonul III facultativ. Principalele critici publice referitoare la proiectul actual vizau limitarea plății unice a activelor la pensionare, respectiv posibilitatea de a încasa o primă tranșă maximă de 25%, urmând ca restul să fie plătit eșalonat pe 10 ani.
