Lege mai dură pentru debitorii care refuză executarea: penalități dublate și noi căi de atac
Pe 15 martie 2026, Senatul a adoptat o propunere legislativă semnificativă care are ca scop modificarea regulilor de executare a obligațiilor stabilite prin intermediul instanțelor de judecată. Această inițiativă, care se concentrează pe intensificarea presiunii asupra debitorilor reticenți, a fost propusă de parlamentari ai UDMR și a fost discutată în Parlament în toamna anului anterior.
Una dintre cele mai importante modificări preconizate de acest proiect de lege vizează dublarea penalităților zilnice ce pot fi impuse debitorilor care nu își îndeplinesc obligațiile dictate prin hotărâri judecătorești. În prezent, pentru aceste obligații, penalitățile variază, iar acum, judecătorii vor avea posibilitatea de a aplica sancțiuni cuprinse între 200 și 2.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Aceasta este o măsură menită să dissuadeze neexecutarea obligațiilor de către debitori.
Mai mult, proiectul prevede și o nouă posibilitate pentru creditori de a solicita o nouă aplicare a penalităților după o perioadă de trei luni. Această cerere poate fi făcută în cazul în care o solicitare anterioară a fost respinsă și debitorul continuă să nu execute obligația stabilită de instanță, cu condiția ca dosarul de executare să rămână deschis.
Inițiatorii acestui demers legislative justifică modificările prin faptul că legislația existentă nu oferă un cadru suficient de eficient pentru a asigura executarea obligațiilor. În multe cazuri, procedurile de executare se întind pe o durată semnificativă, neavând ca rezultat finalizarea efectivă a unor hotărâri judecătorești.
O altă inovație esențială a legii este introducerea unui apel împotriva deciziilor instanței care resping cererile de aplicare a penalităților, apel ce va beneficia de o judecare accelerată. Această măsură este considerată crucială pentru a asigura un proces mai prompt și eficient în soluționarea acestor cazuri.
Cu toate acestea, propunerea legislativă nu a fost primită cu entuziasm universal. Atât Guvernul, cât și Consiliul Superior al Magistraturii au exprimat avize negative în privința acestei inițiative. Principalele critici se concentrează asupra faptului că reglementările propuse ar putea limita capacitatea judecătorilor de a evalua circumstanțele individuale ale fiecărui caz. CSM a subliniat că nu este oportun ca penalitățile să fie aplicate în mod automat, fără o analiză corectă a culpabilității debitorilor.
Mai mult, Consiliul a avertizat că prerogativa de a depune repetat cereri pentru penalități ar putea conduce la conflicte legate de autoritatea de lucru judecat. Astfel, dacă acest proiect de lege va trece și prin Camera Deputaților, reglementările referitoare la executarea obligațiilor civile ar putea suferi modificări semnificative, crescând astfel presiunea financiară asupra debitorilor care aleg să ignore deciziile instanțelor.
