Decizia ICCJ: Consumul de substanțe psihoactive la volan
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că simplul consum de substanțe psihoactive la volan nu constituie infracțiune, decât dacă se demonstrează că acestea au afectat capacitatea șoferului de a conduce. Această hotărâre vine să clarifice o controversă juridică ce a generat interpretări diferite în instanțele din țară.
Conform deciziei, pentru a se considera că un șofer a comis infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, este necesar să existe dovezi clare că substanțele psihoactive detectate în probele biologice au alterat capacitatea acestuia de a conduce. Instanța supremă a admis sesizările formulate de Curțile de Apel Brașov și Cluj, care au cerut clarificări asupra acestei chestiuni de drept.
O problemă de interpretare juridică
În centrul dezbaterii s-a aflat sintagma „aflată sub influența unor substanțe psihoactive”. Instanțele au fost chemate să răspundă dacă aceasta se referă strict la consumul de substanțe sau dacă este necesar să se demonstreze alterarea capacității de a conduce. Spre deosebire de legislația privind consumul de alcool, unde există un prag clar de 0,80 g/l alcool pur în sânge, în cazul substanțelor psihoactive nu există o limită specifică.
Astfel, au apărut situații în care șoferii au fost condamnați chiar dacă substanțele detectate erau în cantități infime, fără a afecta capacitatea de a conduce. În alte cazuri, instanțele au dispus achitarea, invocând lipsa dovezilor privind influența negativă asupra aptitudinilor de conducere.
Controverse și implicații
Decizia ICCJ a fost determinată de numeroase cazuri în care șoferii au fost acuzați pe baza unor teste toxicologice ce indicau prezența unor substanțe psihoactive, dar fără a demonstra efectele acestora asupra capacității de a conduce. Reclamanții au susținut că simpla prezență a substanțelor în organism, în cantități neglijabile, nu justifică acuzațiile penale.
În practică, au existat situații în care urmele substanțelor psihoactive proveneau din consumuri anterioare, fără efect psihoactiv la momentul conducerii. În astfel de cazuri, expertizele medico-legale au devenit esențiale pentru a stabili dacă șoferul se afla sub influența acestor substanțe în momentul faptei.
O decizie cu impact major
Prin această hotărâre, ICCJ subliniază necesitatea unei abordări mai riguroase și echitabile în aplicarea legii. Este clar că nu orice consum de substanțe psihoactive trebuie să fie considerat infracțiune, ci doar atunci când există dovezi clare că acestea au afectat capacitatea de a conduce.
Totuși, această decizie ridică întrebări legate de necesitatea stabilirii unui prag valoric, similar celui pentru alcool, pentru a evita interpretările subiective și pentru a asigura o aplicare uniformă a legii. În absența unui astfel de prag, rămâne loc pentru controverse și neclarități în practica judiciară.
