Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pentru legea pensiilor magistraților
Pe 2 decembrie 2025, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a decis să își angajeze răspunderea în Parlament pentru un proiect de lege controversat, destinat pensiilor magistraților. Această măsură a fost justificată de Bolojan prin necesitatea de a corecta o inechitate socială și de a crea un sistem de pensii sustenabil, conform angajamentelor asumate de România prin PNRR.
„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ”, a declarat Bolojan.
Printre modificările propuse se numără creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani, precum și o majorare a vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani. Aceasta înseamnă că pensionarea anticipată sub 58 de ani va fi imposibilă, în contrast cu actuala practică, care permite pensionarea la 48 de ani. De asemenea, pensia va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, în loc de a fi echivalentă cu acesta, cum este în prezent. Proiectul extinde și perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, obligând fiecare generație de magistrați să lucreze un an în plus, pentru a ajunge treptat la vârsta de pensionare de 65 de ani.
În dimineața aceleași zile, Guvernul a aprobat, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului de lege, fără a accepta amendamentele propuse de parlamentari. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a anunțat că au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe venind de la Partidul Oamenilor Tineri, dar toate au fost respinse.
Proiectul de lege prevede că noua reglementare se va aplica și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, precum și magistraților asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.
Conform Constituției, Guvernul poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege, iar Executivul este demis dacă o moțiune de cenzură este votată în termen de trei zile de la prezentarea proiectului. Dacă moțiunea nu trece, Guvernul rămâne în funcție, iar proiectul de lege se consideră adoptat.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că partidul său nu va contesta proiectul la Curtea Constituțională și nu va iniția o moțiune de cenzură. Totuși, o contestare ar putea veni din partea Înaltei Curți, având în vedere că pe 27 noiembrie, CSM a dat aviz negativ pentru modificările propuse.
Proiectul inițial de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, motivul fiind lipsa unui aviz solicitat de Guvern în termenul legal, deși acesta este consultativ.
