România sub asediul atacurilor hibride: o realitate ignorată?
Într-un context european tot mai tensionat, România a fost ținta unor acțiuni de sabotaj și atacuri hibride orchestrate de Federația Rusă în anul 2024. Potrivit raportului DIICOT, aceste atacuri au avut scopul clar de a testa vulnerabilitățile infrastructurii și capacitatea de apărare a statelor NATO. Este o realitate care ar trebui să alarmeze orice cetățean responsabil, dar care, din păcate, pare să treacă neobservată de mulți.
Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au fost înregistrate în 13 țări europene, inclusiv România. Acestea au variat de la spionaj și vandalism până la atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică sunt doar vârful aisbergului. Este evident că Rusia își perfecționează arsenalul hibrid, iar Europa, inclusiv România, devine un teren de testare.
Schimbarea tacticii: recruți anonimi și Telegram
O schimbare semnificativă în strategia Rusiei este utilizarea contractorilor anonimi, recrutați prin aplicații precum Telegram. Acești indivizi, motivați de sume de bani care variază de la câteva sute la câteva mii de dolari, sunt folosiți pentru a executa operațiuni ce vizează destabilizarea statelor NATO. Este o metodă care complică identificarea și prevenirea acestor atacuri, punând presiune suplimentară pe autoritățile naționale.
Germania, Franța, Marea Britanie, Polonia și alte state europene au fost afectate, iar România nu face excepție. Deși victimele directe sunt rare, scopul acestor atacuri este clar: identificarea slăbiciunilor și aglomerarea organelor de cercetare. Este o strategie perfidă, care subminează securitatea națională și încrederea publicului în instituțiile statului.
Amenințarea teroristă: un risc latent
Deși România nu s-a confruntat cu atacuri teroriste concrete în 2024, propaganda organizațiilor teroriste precum Daesh continuă să reprezinte un risc. Radicalizarea online, în special în rândul tinerilor, rămâne o problemă majoră. Mediul virtual devine un teren fertil pentru ideologii extremiste, iar autoritățile se confruntă cu dificultăți în prevenirea și contracararea acestor fenomene.
Un alt risc extern este reprezentat de fluxul de migranți și de posibilele încercări de tranzitare a frontierelor de către persoane asociate cu entități teroriste. În plus, conflictul din Ucraina adaugă un strat suplimentar de complexitate, cu potențiale amenințări legate de armament și materiale explozive care ar putea fi introduse ilegal în țară.
Provocări pentru securitatea națională
Atacatorii singulari, cunoscuți sub denumirea de „lone wolf terrorists”, reprezintă o amenințare greu de anticipat. Utilizarea unor metode de atac simpliste, dar eficiente, complică eforturile autorităților de a preveni astfel de incidente. În 2024, DIICOT a avut de soluționat 94 de cauze legate de infracțiuni de terorism și securitate națională, dintre care patru dosare au fost trimise în instanță, implicând 15 inculpați.
Este clar că România se află într-un context geopolitic complicat, unde amenințările hibride și teroriste devin tot mai sofisticate. Rămâne de văzut dacă autoritățile și cetățenii vor trata aceste provocări cu seriozitatea pe care o merită sau vor continua să ignore semnalele de alarmă.
