Deținerea de droguri pentru consum propriu ar putea deveni contravenție

Proiect de lege: deținerea de droguri pentru consum propriu ar putea deveni contravenție

Un proiect de lege care propune transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție a fost depus în Parlament de senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu. Inițiativa este susținută de senatorii Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).

Conform propunerii, persoanele prinse cu substanțe ilegale destinate consumului propriu ar urma să fie sancționate cu amendă contravențională între 1.000 și 3.000 de lei. În prezent, această faptă este incriminată ca infracțiune prin Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și este pedepsită cu amendă penală sau cu până la 3 ani de închisoare.

Ce prevede propunerea

Proiectul stabilește că atât cultivarea, cât și producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 1.500 de lei. În cazul drogurilor de mare risc, amenda este cuprinsă între 1.500 de lei și 3.000 de lei.

De asemenea, introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, în vederea consumului propriu, nu ar mai constitui trafic internațional de droguri, ci ar urma să devină contravenție sancționată cu amendă de la 1.500 de lei la 2.000 de lei.

Inițiativa mai prevede ca persoanele reținute, arestate preventiv ori aflate în arest la domiciliu exclusiv pentru asemenea fapte să fie puse în libertate imediat ce legea intră în vigoare. În plus, condamnările deja aplicate pentru deținere de droguri pentru consum propriu ar urma să fie scoase din cazierul judiciar.

Proiectul permite, printr-o excepție strict reglementată, punerea la dispoziție a unor spații autorizate din unități sanitare pentru prevenirea supradozelor prin supravegherea consumului, destinate adulților cu dependență diagnosticată, fără procurarea sau furnizarea drogurilor de către unitate ori personal.

Argumentele inițiatorilor

Potrivit expunerii de motive, proiectul nu legalizează niciun drog: deținerea rămâne ilicită și sancționată contravențional. Vânzarea, administrarea către alții și îndemnul la consum rămân infracțiuni, iar conducerea sub influența substanțelor psihoactive rămâne infracțiune, conform art. 336 din Codul penal.

Inițiatorii susțin că proiectul schimbă doar instrumentul: de la pedeapsa penală, dovedită ineficace și distructivă, către sancțiunea administrativă cuplată cu asistența medico-socială, și redirecționează resursele statului dinspre vânarea consumatorilor înspre combaterea marelui trafic.

Modificările sunt propuse în contextul în care, spun inițiatorii, dosarele de droguri reprezintă peste 77% din activitatea DIICOT, iar peste 80% dintre acestea vizează cantități mai mici de 5 grame. În plus, 8 din 10 persoane cercetate pentru infracțiuni legate de droguri sunt simpli consumatori.

Prin trecerea faptelor de consum propriu în sfera contravențională, cu constatarea de către categoriile de agenți prevăzute de lege și aplicarea sancțiunii de către formațiunile specializate, fără parcurgerea procesului penal pentru simplul consum propriu, dar cu posibilitatea controlului judecătoresc în materie contravențională, este de așteptat ca cea mai mare parte a acestui volum să iasă din circuitul penal, eliberând mii de ore de muncă ale polițiștilor, procurorilor și judecătorilor, au detaliat inițiatorii.

În plus, în 2024, pentru fiecare leu alocat programelor de prevenire și asistență a consumatorilor, statul a cheltuit aproximativ 51 de lei pe componenta represiunii.

Poziția inițiatorului

Senatoarea Victoria Stoiciu a scris într-o postare pe Facebook că ani la rând România a dus o politică greșită și falimentară, transformând lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii. În loc să se meargă după marii traficanți, s-a luptat cu tinerii prinși cu un joint sau cu două pastile în parc ori la un festival.

E o politică falimentară pentru că nu a dus la scăderea consumului — dimpotrivă, consumul a crescut, iar traficul a înflorit. În schimb, consumatori — mulți dintre ei adolescenți sau tineri la început de drum, care au nevoie de sprijin medical, nu de pedepse — s-au trezit cu dosare penale care îi nenorocesc pe viață, a scris senatoarea.

Conform portalului Rejust, numai în acest an, Tribunalul Bihor a admis 70 de cereri de confirmare a soluției de renunțare la urmărire penală pentru persoane acuzate de deținere de substanțe interzise pentru consum propriu.

Propunerea va fi analizată în primă fază în Senat.