Curtea Constituțională Îngroapă Visele Prezidențiale ale Preotului Ciprian Mega
Într-o mișcare care arată clar cum funcționează „justiția” în România, Curtea Constituțională a aruncat la coș contestația preotului Ciprian Mega din Oradea, care spera să-și vadă numele pe buletinele de vot în alegerile prezidențiale din 2024. Cu unanimitate de voturi, judecătorii CCR au decis că Mega nu merită să participe la cursa electorală, deși omul a strâns sute de mii de semnături. Așa se întâmplă când nu ești pe placul celor din umbra puterii, nu?
Un Atac la Democrație, Spune Mega
Ciprian Mega nu s-a lăsat intimidat de respingerea sa și a tras un semnal de alarmă despre starea democrației în România. Preotul a indicat că respingerea sa este un atac la adresa democrației, o lovitură sub centură pentru orice cetățean care îndrăznește să speră la o schimbare. „Asta se întâmplă când nu ai binecuvântarea serviciilor”, a declarat Mega pentru BIHOREANUL, sugerând că forțe nevăzute îi manipulează pe cei în poziții de decizie pentru a menține status quo-ul.
CCR și Diana Șoșoacă: Respingere Dublă
Nu doar Mega a simțit furia Curții Constituționale, ci și Diana Șoșoacă, liderul SOS România, care a primit și ea o palmă virtuală prin respingerea candidaturii sale. Este clar că CCR nu are nicio reținere în a tăia elanul oricărui candidat care nu se încadrează în tiparele stabilite de elitele politice. Deciziile, după cum spune CCR, sunt definitive și se comunică Biroului Electoral Central, fără spațiu pentru apel sau reconsiderare.
Democrația Românească: O Farsă?
Aceste decizii ale CCR ridică întrebări serioase despre integritatea procesului electoral din România. Când candidați care au reușit să mobilizeze sute de mii de oameni sunt scoși din joc fără explicații plauzibile sau transparente, cum mai putem vorbi despre un sistem democratic sănătos? Această practică de a exclude candidați incomozi pare să fie o strategie bine înrădăcinată în mecanismele de putere, menită să descurajeze orice formă de opoziție reală.
Concluzie
Deciziile Curții Constituționale sunt un semnal clar că, în România, nu toți cetățenii sunt egali în fața legii și că drepturile lor la expresie politică sunt, de multe ori, doar teoretice. Este o lecție amară despre realitățile unei democrații care încă se zbate să-și găsească drumul către maturitate și echitate.
