Contestație la CCR: șoferii prinși cu permisul suspendat să poată beneficia de amânarea pedepsei
Avocatul Ionel Manole, reprezentant al Baroului Bihor, a declanșat o acțiune la Curtea Constituțională a României (CCR) contestând o modificare din Codul penal care interzice instanțelor să dispună amânarea aplicării pedepsei în situația conducerii unui vehicul cu permisul suspendat. Această inițiativă a fost inspirată de cazul unui bărbat prins la volan near Oradea, deși permisul său era suspendat pentru o perioadă de 3 luni. Conducătorul auto a afirmat că a fost informat cu câteva zile înainte despre suspendare, dar credea că are un termen de grație de 30 de zile după comunicarea oficială.
Bărbatul a explicat că, la momentul opririi de către agenții de Poliție de Frontieră, a solicitat clarificări privind formalitățile de înmatriculare în România a autoturismului pe care îl aducea din străinătate, ceea ce subliniază că nu a încercat să ascundă situația sa.
Sistem legislativ ineficient
Deși fapta era de un grad redus de pericol social, bărbatul nu beneficiează de amânarea pedepsei conform articolului 83 alin. (2¹) din Codul penal, modificat prin Legea 172/2024. Acest articol exclude posibilitatea de a aplica amânarea pedepselor pentru conducerea fără permis, conducerea cu un document suspendat sau anulat, dar și pentru cei care conduc sub influența alcoolului sau a drogurilor.
Avocatul Manole apreciază că legislația este incoerentă, întrucât aceeași interdicție se aplică atât persoanelor care nu au avut niciodată permis de conducere, cât și celor care sunt sub o suspendare temporară, de multe ori impusă din motive administrative. El face o analogie, subliniind că legiuitorul acționează ca un „fizician neatent” care tratează toate cazurile la fel, fără să evalueze pericolul specific prezentat de fiecare situație în parte.
Critica sistemului inflexibil
Pentru a susține această pozitie, avocatul a argumentat că fapta de conducere cu permisul suspendat este influențată de contextul emoțional generat de infracțiuni grave asociate consumului de droguri și alcool. Conform lui Manole, abordarea legislativă existentă transformă individualizarea cazurilor într-un mecanism rigid și automat, diminuând astfel capacitatea judecătorilor de a evalua proporțional reacția penală în fiecare caz.
Drept urmare, a fost sesizată CCR cu o excepție care cere constatarea neconstituționalității prevederilor articolului 83 alin. (2¹), pe temeiul că acestea contravin legislației fundamentale prin excluderea posibilității de amânare a pedepsei în cazul conducătorilor cu permisul suspendat.
Ionel Manole a concluzionat că „justiția fără individualizare este similară cu medicina fără diagnostic – o distribuție mecanică a sancțiunilor, dar fără o evaluare justă și precisă a situației fiecărui individ”.