Camerele video devin obligatorii în centrele pentru copii și căminele de bătrâni
Un nou proiect de lege, adoptat recent de Senat, promite să revoluționeze modul în care sunt supravegheate centrele rezidențiale pentru copii și căminele de bătrâni din România. Această inițiativă legislativă prevede instalarea obligatorie a camerelor video în spațiile comune ale acestor instituții, cu scopul declarat de a spori siguranța beneficiarilor.
Conform noilor reglementări, camerele de supraveghere vor fi montate în zone precum holuri, sufragerii sau curți interioare, însă dormitoarele, băile și alte spații ce țin de intimitatea personală vor fi exceptate. Totuși, în cazul centrelor destinate persoanelor cu dizabilități grave, unde este necesară îngrijirea permanentă, supravegherea ar putea include și spațiile de tratament sau dormitoarele, cu respectarea strictă a legislației privind protecția datelor.
Protecția datelor și responsabilitățile furnizorilor
Furnizorii de servicii sociale, fie publici, fie privați, vor avea obligația de a informa clar beneficiarii și vizitatorii despre prezența camerelor video. Anunțurile vizibile la intrarea în centre vor deveni obligatorii, iar înregistrările vor fi păstrate pentru o perioadă limitată de 30 de zile, cu excepția cazurilor în care acestea sunt necesare pentru investigarea unor incidente grave.
În plus, operatorii vor trebui să efectueze evaluări de impact înainte de instalarea sistemelor de supraveghere, conform cerințelor GDPR. Fiecare instituție va desemna un responsabil cu protecția datelor personale, asigurând astfel respectarea normelor europene în materie de confidențialitate.
Între siguranță și riscul de abuz
Scopul principal al acestui proiect este creșterea gradului de siguranță pentru copiii și persoanele vulnerabile din centrele sociale. În ultimii ani, numeroase cazuri de abuz au fost documentate în astfel de instituții, ceea ce a determinat necesitatea unor măsuri mai stricte de monitorizare. Cu toate acestea, experții în drepturile omului avertizează că implementarea acestor măsuri trebuie realizată cu maximă precauție, pentru a evita transformarea supravegherii într-un instrument de control abuziv.
Echilibrul între siguranță și respectarea demnității personale rămâne o provocare majoră. Este esențial ca aceste măsuri să nu limiteze libertatea personală a beneficiarilor, ci să contribuie la protejarea lor împotriva abuzurilor.
Ce urmează?
După adoptarea proiectului de lege de către Senat, acesta va fi supus dezbaterii în Camera Deputaților, care are rol decizional. Dacă va fi aprobat, furnizorii de servicii sociale vor avea un termen pentru implementarea măsurilor prevăzute, iar nerespectarea acestora va atrage sancțiuni contravenționale.
Rămâne de văzut cum vor reuși instituțiile să aplice aceste reguli fără a afecta viața privată a beneficiarilor și dacă această formă de supraveghere va aduce cu adevărat un plus de protecție pentru cei mai vulnerabili dintre noi.
