Calendarul sărbătorilor legale din 2025: o privire critică asupra zilelor libere
Românii vor beneficia în 2025 de 17 zile de sărbătoare legală, dintre care 13 vor fi în timpul săptămânii. Această aparentă generozitate a Guvernului ascunde însă o realitate mai complexă. Într-o țară în care drepturile angajaților sunt adesea ignorate, aceste zile libere devin un subiect sensibil, mai ales pentru cei care sunt obligați să lucreze în astfel de perioade.
Ministerul Muncii a propus ca 3 ianuarie să fie zi liberă legală, alături de 1, 2, 6 și 7 ianuarie. Astfel, bugetarii vor avea o vacanță extinsă, revenind la muncă abia pe 8 ianuarie. În timp ce unii se bucură de acest privilegiu, alții, în special cei din sectorul privat, rămân captivi unui sistem care rareori le oferă aceleași beneficii.
Lista completă a sărbătorilor legale din 2025
1 și 2 ianuarie (miercuri și joi): Anul Nou
6 ianuarie (luni): Boboteaza
7 ianuarie (marți): Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie (vineri): Ziua Unirii Principatelor Române
18 aprilie (vineri): Vinerea Mare
20 aprilie (duminică): Paștele
21 aprilie (luni): A doua zi de Paște
1 mai (joi): Ziua Muncii
1 iunie (duminică): Ziua Copilului
8 iunie (duminică): Rusaliile
9 iunie (luni): A doua zi de Rusalii
15 august (vineri): Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie (duminică): Sfântul Andrei
1 decembrie (luni): Ziua Națională a României
25 și 26 decembrie (joi și vineri): Crăciunul
Este pentru prima dată când zilele de 6 și 7 ianuarie, Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, sunt declarate libere legale. Totuși, această schimbare ridică întrebări despre echitatea între diferitele categorii de angajați. În timp ce bugetarii primesc zile libere suplimentare, angajații din sectorul privat sunt adesea forțați să accepte condiții mai puțin favorabile.
Compensații pentru cei care lucrează în zilele libere
Legislația prevede că angajații care lucrează în zilele de sărbătoare legală trebuie compensați cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. În teorie, această măsură pare justă, dar realitatea arată că mulți angajatori ignoră aceste obligații, iar autoritățile închid ochii.
De asemenea, pentru angajații care aparțin altor culte religioase decât cele creștine, se acordă două zile libere pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale. Această prevedere este un pas înainte în respectarea diversității religioase, dar implementarea sa rămâne problematică în multe cazuri.
Oportunități sau inechități?
În timp ce unii angajați se bucură de aceste zile libere, alții sunt nevoiți să muncească fără compensații adecvate. Această situație reflectă o problemă mai profundă a societății românești: lipsa de respect pentru drepturile fundamentale ale angajaților. În loc să fie un motiv de sărbătoare, aceste zile libere devin un simbol al inegalității și al lipsei de responsabilitate din partea autorităților și angajatorilor.
