Concedierile de la CJ Bihor: o confruntare între Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu
Ilie Bolojan, lider interimar al PNL, a adus clarificări cu privire la situația concedierilor din Consiliul Județean Bihor, instituție pe care a condus-o anterior. Potrivit acestuia, din cei 50 de angajați care au contestat în instanță deciziile de concediere, doar două persoane au obținut câștig de cauză. Această declarație vine ca răspuns la afirmațiile lui Sorin Grindeanu, prim-vicepreședintele PSD, care a susținut că majoritatea celor concediați au câștigat procesele împotriva instituției.
Bolojan a subliniat că, în realitate, organigrama Consiliului Județean Bihor a fost redusă de la 194 de posturi, dintre care 174 erau ocupate, la doar 88 de angajați. El a respins categoric cifrele prezentate de Grindeanu, considerându-le exagerate și lipsite de acuratețe. „Din 50 care au contestat în instanță, au câștigat doi”, a declarat Bolojan, adăugând că procesul de restructurare a fost realizat cu scopul de a eficientiza activitatea instituției.
Grindeanu: „Reduceri făcute la grămadă”
Într-o declarație recentă, Sorin Grindeanu a criticat modul în care Ilie Bolojan a gestionat reducerile de personal, atât la CJ Bihor, cât și în cadrul Senatului. Grindeanu a avertizat că astfel de măsuri, dacă nu sunt bine fundamentate și realizate „așezat”, riscă să se întoarcă împotriva inițiatorului. El a menționat că, în cazul CJ Bihor, 195 dintre cei 200 de angajați concediați ar fi câștigat procesele intentate împotriva instituției, sugerând că deciziile luate de Bolojan au fost pripite și insuficient analizate.
„Dacă nu le faci așezat și foarte bine, bazat pe lege, și le faci la grămadă, să dai bine la presă, ți se întorc în cap peste câteva luni”, a declarat Grindeanu. Totodată, el a sugerat că Bolojan ar fi avut acces la informații detaliate despre situația angajaților din Senat, având în vedere că instituția a fost condusă de liberali în ultimii zece ani.
Un conflict de viziuni
Confruntarea dintre cei doi politicieni evidențiază diferențele fundamentale de abordare în ceea ce privește restructurările instituționale. În timp ce Bolojan susține că măsurile sale au fost necesare pentru a reduce birocrația și a eficientiza activitatea, Grindeanu pune sub semnul întrebării legalitatea și corectitudinea acestora. Criticile sale sugerează că restructurările ar fi fost realizate mai degrabă pentru a atrage atenția publică decât pentru a rezolva problemele reale ale instituțiilor vizate.
În ciuda acuzațiilor reciproce, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor avea un impact pozitiv pe termen lung sau dacă vor genera noi controverse și procese. Cert este că această dispută scoate la lumină tensiunile politice și dificultățile întâmpinate în procesul de reformare a instituțiilor publice din România.
