Angajați cu garanție: statul cere 200.000 de euro pentru cei care vor să aducă muncitori non-UE
Proiectul de ordonanță de urgență aflat actualmente în dezbatere publică la nivel guvernamental are ca scop reglementarea angajării lucrătorilor străini din afara Uniunii Europene, generând un conflict semnificativ între autoritățile române și sectorul de afaceri. Această propunere, scrisă de Ramona Pașcu, prevede cerința ca agențiile de recrutare să depună o garanție financiară considerabilă, de până la 200.000 de euro, pentru fiecare tranșă de 1.000 de muncitori non-UE angajați.
Motivația autorităților pentru această decizie este legată de necesitatea acoperirii eventualelor costuri de repatriere a muncitorilor. Cu toate acestea, reprezentanții mediului de afaceri susțin că această măsură riscă să excludă agențiile mici și mijlocii de pe piață, favorizând în mod nejustificat companiile mari, care dispun de resurse financiare suficiente pentru a face față acestor cerințe administrative.
Avertismentele vizează, de asemenea, efectele negative imediate asupra costurilor forței de muncă străine și dificultățile întâmpinate de IMM-uri în accesarea muncitorilor migranți. În plus, există temeri că această reglementare ar putea diminua atractivitatea României pentru muncitorii din alte state și ar putea duce la apariția unor practici restrictve, generate de presiunea recuperării garanțiilor financiare.
Un alt aspect alarmant semnalat de experți este potențialul blocaj administrativ ce poate surveni după implementarea ordonanței, ceea ce ar conduce la întârzieri semnificative în procesul de recrutare, cu consecințe economice negative pentru România. În această situație, companiile ar putea fi nevoite să apeleze la soluții alternative, inclusiv recrutarea indirectă prin intermediul altor state membre ale Uniunii Europene, ceea ce ar genera pierderi economice substanțiale pentru țară.
De asemenea, este important de menționat că, în contextul acestei reglementări, Guvernul român a hotărât să reducă contingentul de lucrători străini permis pentru anul 2026, în ciuda cererii crescute din partea angajatorilor, amplificând astfel presiunea pe piața muncii din România.
