AcasăStiri nationale24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române: Un moment istoric crucial

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române, un eveniment care a marcat începutul formării statului național modern. Această zi simbolizează unirea Moldovei și Țării Românești sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, ales domn al ambelor principate în 1859. Alegerea sa a fost un act de curaj și viziune, realizat într-un context politic tensionat, dar care a deschis calea spre România unită.

Unirea de la 1859: O victorie a voinței naționale

În urma înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeii și a Congresului de la Paris din 1856, s-a creat un context favorabil pentru unirea principatelor. Adunările ad-hoc din Moldova și Țara Românească au votat rezoluții similare, cerând unirea într-un singur stat numit România, sub conducerea unui prinț străin. Totuși, românii au găsit o soluție ingenioasă: alegerea aceluiași domnitor în ambele principate, fără a încălca formal prevederile Convenției de la Paris.

Astfel, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie, a fost ales și domn al Țării Românești. Acest act politic a reprezentat un pas decisiv spre unificarea deplină a celor două principate, fiind recunoscut ulterior de marile puteri europene.

Semnificația zilei de 24 ianuarie

24 ianuarie este considerată ziua de naștere a statului național modern român. Acest moment istoric a fost recunoscut oficial prin Legea nr. 171/2014, care declară această zi sărbătoare națională. Mai mult, printr-o modificare a Codului Muncii în 2016, 24 ianuarie a devenit zi nelucrătoare, subliniind importanța sa pentru identitatea națională.

Recunoașterea acestei zile ca sărbătoare legală este un gest simbolic, dar esențial, care amintește românilor de lupta pentru unitate și independență. Este o zi care trebuie să rămână vie în memoria colectivă, ca un exemplu de solidaritate și determinare.

Contextul internațional și rolul Conferinței de la Paris

După Războiul Crimeii, protectoratul Rusiei asupra Principatelor a fost înlocuit cu garanția colectivă a marilor puteri europene. Convenția de la Paris din 1858 a stabilit un cadru administrativ comun pentru Moldova și Țara Românească, dar fără a permite unirea deplină. Totuși, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a demonstrat ingeniozitatea liderilor români, care au reușit să transforme această limitare într-o oportunitate istorică.

Recunoașterea internațională a unirii a fost un proces complex, dar esențial pentru consolidarea statutului Principatelor Unite. În 1859, Austria și Imperiul Otoman au recunoscut oficial dubla alegere a lui Cuza, marcând astfel o etapă importantă în drumul spre unificarea completă.

Unirea Principatelor: Lecții pentru prezent

Unirea de la 1859 este mai mult decât un eveniment istoric; este o lecție despre puterea unității și a viziunii politice. Într-o perioadă marcată de incertitudini și presiuni externe, liderii români au demonstrat că solidaritatea și determinarea pot transforma visele în realitate. Este o moștenire care trebuie să inspire generațiile viitoare, reamintindu-le că progresul și unitatea sunt posibile chiar și în cele mai dificile circumstanțe.

Sursa: www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/24-ianuarie-ziua-unirii-principatelor-romane-4814323/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator

Must Read

spot_img