Traficul de medicamente psihoactive: o afacere criminală cu ramificații internaționale
Într-un dosar care zguduie din temelii ideea de siguranță publică, DIICOT Oradea a trimis în judecată 22 de inculpați acuzați de trafic cu medicamente psihoactive. După mai bine de doi ani de investigații și patru luni de percheziții în România, Serbia și Finlanda, autoritățile au descoperit o rețea criminală bine organizată, care a transformat medicamentele în droguri de risc, profitând de reglementările stricte și de cererea uriașă de pe piața neagră.
Rețelele criminale și liderii lor
Investigațiile au scos la iveală trei grupări infracționale care operau în România, coordonate de lideri precum Emil Pătru, Claudiu Gheorghe Luță și Gheorghe Laolanti Căldăraru. Alături de aceștia, alți 15 inculpați se află deja în arest, fiind acuzați de constituirea și sprijinirea unor grupuri infracționale, trafic de droguri de risc și scoaterea acestora din țară. Printre cei implicați se numără și nume precum Eugen Trancă, Valentin Oros și Iosif Gheorghe Taraioș, zis „Crețu”.
Lista inculpaților continuă cu Emilia Pătru, Mihail Cogălniceanu și Cassandra Maria Ion, fiecare având un rol bine definit în această schemă criminală. În total, 22 de persoane sunt acuzate că au orchestrat un sistem complex de achiziție, transport și vânzare a comprimatelor psihoactive, care au ajuns să fie vândute de 15 ori mai scump în țări precum Finlanda și Norvegia.
Medicamente transformate în droguri
Rețeaua criminală a exploatat vulnerabilitățile sistemului farmaceutic din Serbia, achiziționând medicamente precum Ksalol, Rivotril și Bensedin. Acestea conțin substanțe active precum alprazolam, clonazepam și diazepam, strict reglementate și eliberate doar pe bază de prescripție medicală. După ce erau achiziționate la prețuri derizorii, comprimatele erau reambalate și transportate în Europa de Nord, unde erau vândute fie en-gros, fie direct pe stradă, generând profituri uriașe.
În România, prețul unui blister era de doar 4-5 lei, însă în Finlanda și Norvegia, același produs era vândut cu 1-2 euro per comprimat. Această diferență uriașă de preț a transformat traficul de medicamente într-o afacere extrem de profitabilă pentru rețelele de crimă organizată.
Capturi impresionante și cooperare internațională
Operațiunile desfășurate de echipa internațională de anchetă, formată din autorități din România, Serbia, Finlanda și Estonia, au dus la capturarea a peste 6 milioane de comprimate, în valoare de peste 12,5 milioane de euro. În România, autoritățile au interceptat 1,5 milioane de comprimate în punctele de frontieră Nădlac, Borș și Petea. În Serbia, au fost descoperite peste 2,7 milioane de comprimate, iar în Finlanda, 1,8 milioane.
În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit sume mari de bani, 3 kilograme de aur și o armă artizanală. În total, 15 persoane au fost arestate în România, iar alte 12 în Serbia. În Finlanda, 30 de suspecți, români și finlandezi, au fost reținuți, consolidând astfel dimensiunea internațională a acestui dosar.
Un sistem corupt și o piață neagră înfloritoare
Medicamentele fabricate în Serbia erau inițial vândute unor firme farmaceutice legitime, însă ulterior ajungeau în mâinile unor rețele de crimă organizată. Acestea deturnau circuitul legal al medicamentelor, transformându-le în produse de contrabandă, vândute pe piața neagră din Europa de Nord. Ancheta a arătat că aceste rețele au exploatat lacunele din sistemele de reglementare și au creat o afacere care a generat profituri colosale, dar și un impact devastator asupra sănătății publice.
Consecințe și întrebări
Acest dosar ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților de a preveni și combate traficul de medicamente psihoactive. Deși capturile și arestările reprezintă un pas important, amploarea rețelei și profiturile uriașe obținute sugerează că problema este departe de a fi rezolvată. Într-o lume în care reglementările stricte sunt ocolite cu ușurință, rămâne de văzut dacă măsurile luate vor fi suficiente pentru a descuraja astfel de activități criminale în viitor.
