Șeful Casei de Pensii Bihor: Diferențele de la recalculare sunt de câțiva lei, nu de milioane
Informațiile apărute în spațiul public despre presupusele erori de la recalcularea pensiilor, realizată începând cu 1 septembrie 2024, au stârnit îngrijorare în rândul pensionarilor. În acest context, conducerea Casei Județene de Pensii Bihor a oferit clarificări privind situația reală constatată în județ.
Laurențiu Țenț, șeful instituției, a explicat că verificarea realizată de Curtea de Conturi s-a desfășurat prin sondaj, nu prin analizarea tuturor dosarelor de pensie. În Bihor, din aproximativ 135.000 de dosare, au fost verificate aleatoriu 279. Dintre acestea, în 58 de cazuri au fost identificate diferențe. Potrivit acestuia, diferențele sunt reduse, în principal sume de ordinul câtorva lei.
„Referitor la ce au găsit în Bihor, greșelile sunt mici. Vorbim de sume mici, de câțiva lei la nivelul anului 2024”, a declarat Laurențiu Țenț.
De unde provine cifra de peste două milioane de pensii
Una dintre principalele nelămuriri apărute după publicarea informațiilor despre raportul Curții de Conturi privește cifra de peste două milioane de pensii care ar putea fi afectate. Această cifră nu rezultă din verificarea individuală a milioanelor de dosare, ci dintr-o extrapolare statistică pornită de la eșantionul verificat.
Raportul Curții de Conturi a estimat, prin extrapolare, că peste 2,2 milioane de beneficiari ar putea avea punctaje mai mici decât cele cuvenite. Rezultatul statistic indică o posibilitate estimată la nivelul întregii populații de pensionari, nu faptul că fiecare dosar a fost verificat individual și s-a constatat o eroare.
„Practic, Curtea de Conturi a verificat aleatoriu în toată țara. Diferențele sunt de câțiva lei. Au concluzionat statistic că ar putea fi 2,5 milioane de pensii greșite. Nu se știe, e posibil să fie, dar e posibil să nu fie”, a explicat șeful CJP Bihor.
Mai multe filtre de verificare înainte de emiterea deciziilor
Potrivit conducerii Casei de Pensii Bihor, procesul de stabilire și recalculare a pensiilor presupune mai multe etape de verificare. Un dosar trece prin aproximativ patru filtre, iar documentele sunt analizate de cel puțin șase persoane înainte de emiterea deciziei.
„Avem în jur de patru filtre înainte ca decizia să iasă. Un dosar trece prin șase mâini minim”, a precizat Laurențiu Țenț.
Acesta a adăugat că, din experiența contestațiilor primite de instituție, majoritatea covârșitoare a deciziilor sunt confirmate ca fiind corect calculate: „Fiecare persoană are dreptul să întrebe dacă pensia lui este calculată corect, dar din experiența contestațiilor, procentul e de 98 la sută că sunt calculate corect. Greșeli serioase nu prea am avut”.
Pensionarii, îndemnați să nu se deplaseze la sediu
În contextul informațiilor apărute, Casa Județeană de Pensii Bihor precizează că pensionarii care au nelămuriri pot solicita verificări, însă nu recomandă deplasarea la sediu doar pe baza estimărilor Curții de Conturi.
„Să aibă încredere în noi și să nu se pună singuri pe drumuri, să își facă sânge rău. Noi suntem deschiși oricum pentru cei care vor să vină să își verifice, dar noi nu încurajăm asta”, a transmis Laurențiu Țenț.
Pentru cei care doresc totuși să solicite verificarea situației, există și varianta online. Solicitarea privind recalcularea poate fi transmisă prin Spațiul Privat Virtual, dacă solicitantul are cont.
Ce trebuie să rețină pensionarii
Informațiile privind „milioanele de pensii greșite” trebuie privite în contextul metodologiei folosite pentru control. În Bihor nu au fost verificate toate cele 135.000 de dosare, ci un eșantion de 279, iar diferențele identificate în cele 58 de cazuri sunt, potrivit conducerii CJP Bihor, în principal de ordinul câtorva lei.
Cifra rezultată prin extrapolare statistică la nivel național nu înseamnă că 2-2,5 milioane de pensionari au fost deja identificați individual ca primind pensii greșite. Pentru stabilirea situației concrete a fiecărui beneficiar ar fi necesară verificarea dosarelor respective.
În cazul Bihorului, mesajul Casei Județene de Pensii este că eventualele diferențe identificate în cadrul controlului prin sondaj sunt reduse și că mecanismele interne de verificare urmăresc să limiteze astfel de situații.

