IȘJ Bihor vrea să schimbe școala, dar nu arată de unde pleacă

IȘJ Bihor își propune reducerea violenței școlare și a abandonului, dar planul nu arată de la ce cifre pornește

Inspectoratul Școlar Județean Bihor a aprobat, în ședința Consiliului de Administrație din 10 septembrie, planul managerial pentru anul școlar 2026–2027, document care poartă numele inspectorului școlar general, prof. dr. Alin-Serafim Ștefănuț. Planul stabilește obiectivele instituției și indicatorii după care ar urma să fie măsurate rezultatele.

Documentul fixează trei ținte precise: diminuarea fenomenelor de violență școlară cu 10%, reducerea cu 7% a numărului de absențe nemotivate și reducerea cu 15% a cazurilor de părăsire timpurie a școlii. Planul nu indică însă câte cazuri de violență au fost înregistrate în anul precedent, câte absențe nemotivate s-au consemnat și nici care este baza de raportare pentru părăsirea timpurie a școlii.

La capitolul puncte slabe, Inspectoratul recunoaște „lipsa unor baze de date reale și actualizate periodic privind copiii cu părinți emigranți, respectiv cu situațiile de părăsire timpurie a școlii”. Instituția își fixează astfel o țintă de minus 15% pentru un fenomen despre care admite că are probleme tocmai în actualizarea bazelor de date.

Măsurile enumerate includ monitorizarea lunară a violenței, colaborarea cu IPJ Bihor pentru prevenirea delincvenței juvenile și a bullying-ului, inspecții tematice privind absențele și riscul de abandon, precum și proiecte pentru elevii vulnerabili.

Dincolo de aceste aspecte, IȘJ își asumă un diagnostic dificil al învățământului bihorean. În mediul rural există dificultăți de încadrare cu personal didactic calificat, școli cu promovabilitate scăzută la examenele naționale și zone cu absenteism ridicat, în special în comunitățile rome și în zonele defavorizate.

Documentul menționează resurse financiare insuficiente, dotări slabe în unele școli rurale și unități fără autorizație sanitară de funcționare. Inspectoratul recunoaște și „slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES integrați în învățământul de masă”, existența unor clase de învățământ tehnic care nu s-au realizat, o „slabă corelație” între oferta educațională și cererea de pe piața muncii, lipsa dotărilor moderne și rezistența la digitalizare a unor cadre didactice.

Ruralul revine ca zonă vulnerabilă și prin lipsa cabinetelor medicale, bugetele reduse ale unor administrații locale, declinul demografic și conexiunea slabă la internet. Planul prevede discuții cu primarii și directorii pentru identificarea posibilităților de comasare a unor structuri, astfel încât să existe cât mai puține clase simultane.

În învățământul tehnic, Inspectoratul își propune să crească cu 7% rata de cuprindere a absolvenților clasei a VIII-a în învățământul dual, să stabilească împreună cu firmele calificările cerute pe piața muncii și să identifice operatori care să ofere practică, burse și alte stimulente. Pentru profesorii din învățământul tehnic, ținta este o creștere cu 15% a participării la programe de formare.

Printre punctele tari menționate se numără existența unei echipe competente de formatori naționali și regionali, a unui corp activ de mentori implicați în proiecte școlare, programe de formare și dezvoltare profesională pentru cadre didactice, directori, inspectori și metodiști.

Sunt menționate și cursurile de formare profesională avizate sau acreditate, programele cu finanțare locală și externă, schemele de sprijin pentru părinții din grupuri vulnerabile, accesul la educația timpurie pentru copiii din comunități dezavantajate, rezultatele bune la Evaluarea Națională și Bacalaureat și unități școlare cu promovabilitate de 100%.

Alte puncte forte includ implicarea în proiecte-pilot, condițiile tehnice pentru videoconferințe, microbuzele școlare pentru transportul elevilor, rețeaua de comunicare electronică cu unitățile de învățământ, unitățile cu statut de „Școală europeană”, parteneriatele educaționale locale, naționale și europene și încadrarea în proporție mare cu personal didactic calificat.

Documentul mai menționează interesul crescut al cadrelor didactice pentru formare continuă și grade didactice, echipamentele din proiecte regionale și europene, platformele educaționale online disponibile în toate unitățile din județ, contractele cu agenții economici pentru pregătirea practică și consilierea cadrelor didactice pentru activitățile didactice online.