Demers pentru declasificarea Beiușului la rang de oraș: avantaje pentru cetățeni
La începutul anului 2026, Constantin Gabriel Theodorescu, un cetățean activ din Beiuș, a trimis o scrisoare deschisă Guvernului României, solicitând modificarea statutului localității Beiuș din municipiu în oraș. Acest demers se bazează pe observațiile autorului cu privire la impactul negativ pe care statutul actual îl are asupra economiei și vieții sociale din comunitate.
Cu o populație, conform recensământului din 2021, de 9.745 de locuitori, Beiușul se încadrează între orașele mici și mijlocii ale României. Theodorescu susține că statutul de municipiu nu reflectă nevoile reale ale comunității și nu mai este adecvat contextului socio-economic actual.
Un demers repetat pentru corectarea statutului
Acesta este al treilea demers de acest tip, primele două solicitări înaintate Guvernului neavând răspuns. Lipsa de reacție a determinat reluarea demersului, iar Adrian Theodorescu consideră că schimbarea conducerii de la nivel guvernamental ar putea oferi acestei solicitări o șansă reală. O adresă trimisă de Corpul de Control al primului ministru către Primăria Beiuș sugerează că solicitarea a început să aibă ecou.
Argumentele pentru declasificare
Theodorescu detaliază în scrisoarea sa dificultățile cauzate de actuala clasificare. Primul argument se referă la restricțiile impuse pentru accesarea fondurilor europene. În calitate de municipiu, Beiușul este obligat să concureze pentru resurse financiare pe aceleași axe cu orașe mari, ceea ce este considerat inechitabil. Dacă ar deveni oraș, Beiușul ar putea accesa programele de finanțare destinate localităților mici, esențiale pentru dezvoltare.
De asemenea, Theodorescu menționează povara fiscală excesivă, subliniind că impozitele pentru cetățeni și afaceri sunt calculate la nivelul marilor orașe, în timp ce serviciile și infrastructura disponibile sunt specific unei localități mici. Aceasta creează o discrepanță care afectează negativ locuitorii, împovărându-i financiar.
Punctele săi includ și cheltuielile administrative ineficiente, care sunt generate de structura birocratică a unui municipiu, reducând astfel bugetul destinat investițiilor în servicii esențiale, cum ar fi educația și sănătatea.
Secretomanie și răspunsuri evazive
În încercarea de a obține mai multe informații despre scrisoarea deschisă, jurnaliștii au aflat despre aceasta nu dintr-o informare oficială, ci prin intermediul unui consilier local. Cererea de transparență s-a lovit de dificultăți, Primăria motivând că nu poate face public documentul fără consimțământul autorului. Această situație subliniază o lipsă de comunicare și deschidere din partea autorităților locale.
Primarul Beiușului, Gabriel-Cătălin Popa, a afirmat că solicitarea lui Theodorescu nu reprezintă un demers oficial, ci mai degrabă o cerere individuală. El a subliniat că statutul municipiului a fost stabilit prin lege, iar schimbările ar necesita o modificare legislativă semnificativă.
Posibilități legislative și de consultare a populației
Procesul de declasificare a unei localități este reglementat prin Legea nr. 351/2001, care stipulează că astfel de decizii pot fi luate în urma dorinței cetățenilor, inclusiv prin referendum. Theodorescu crede că acest mecanism democratic va fi cheia pentru corectarea statutului Beiușului, având în vedere că propunerile formulate de consilieri locali nu sunt suficiente.
Inițiativa lui Theodorescu nu este doar o simplă solicitare, ci deschide o discuție amplă despre impactul statutului administrativ asupra dezvoltării economice și sociale a comunităților mici. Consultarea locuitorilor printr-un referendum ar putea reprezenta un pas important în alinierea statutului Beiușului cu realitățile actuale, iar implicarea civică demonstrată de Theodorescu poate inspira alte comunități să își exprime nevoile și dorințele în mod similar.