Raportul ANI anulat de Curtea de Apel Oradea în cazul primarului Ioan Purge din Gepiu
Curtea de Apel Oradea a decis să anuleze raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) care îl acuza pe primarul din comuna bihoreană Gepiu, Ioan Purge, de conflict de interese. Acuzația se bazase pe faptele că edilul a semnat acte necesare înființării unei agropensiuni de către fiul său. Instanța a hotărât că acest raport nu îndeplinește cerințele legale, pronunțându-se vineri, 6 martie 2026.
Potrivit documentului ANI, inspectorii au fost sesizați în martie 2017 de un consilier local, care susținea că Purge a încasat subvenții pentru animale de la APIA, în condițiile în care edilul nu deținea animale. Aceștia au evaluat activitatea primarului din perioada 2016-2021.După verificările efectuate cu privire la subvențiile încasate de Purge, s-a constatat că acesta a primit 2526 de lei, sumă acordată în urma cererilor unice de plată potrivit reglementărilor în vigoare. Datorită termenului de prescripție, eventualele sancțiuni disciplinare nu au putut fi aplicate pentru actele semnate de primar până în 2018.
Pe lângă acuzațiile de abuz de subvenții, ANI a mai susținut că Purge a semnat două certificate de urbanism și alte documente prin care fiul său a obținut o finanțare nerambursabilă de peste 69.000 de euro. Această situație a fost interpretată drept un conflict de interese, iar ANI a sesizat ulterior Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
În apărarea sa, Ioan Purge a afirmat că actele semnate au avut scopul de a certifica realitatea unor fapte, conform documentelor deținute de administrația publică locală, fără a aduce beneficii personale lui sau fiului său. În plus, în aprilie 2022, Purge a fost trimis în judecată pentru utilizarea funcției în favoarea unei persoane, însă a fost achitat definitiv în ianuarie 2026, instanțele stabilind că fapta nu este prevăzută de legislația penală.
Judecătoria Salonta și Curtea de Apel Oradea au considerat că susținerile ANI, care sugerau că Purge ar fi trebuit să se abțină de la a semna documentele în ziua emiterii acestora, erau lipsite de logică. Instanțele au adoptat principiul „ne bis in idem”, conform căruia o achitare penală definitivă împiedică sancționarea administrativă pentru aceleași fapte.
Hotărârea Curții de Apel Oradea nu este definitivă și poate fi contestată prin recurs în termen de 15 zile din momentul comunicării. Această situație a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care funcționează mecanismele de control al integrității în administrația publică locală, subliniind necesitatea unor evaluări riguroase și imparțiale în cazul acuzațiilor de acest gen.
