Adio, nea Imi! Fostul selecționer a fost aplaudat la „ultimul meci”
Pe 8 noiembrie 2025, cerul orașului de pe Crișul Repede s-a cernit în ziua despărțirii de fostul mare antrenor Emeric Ienei. Văzduhul a plătit tribut cu „lacrimi” căzute pe toată durata procesiunii. La Biserica militară, nepoata Alisa a intonat a capela imnul național al României, melodie pe care bunicul ei a ascultat-o de nenumărate ori, atât ca jucător, cât și ca selecționer.
Printre cei prezenți s-au aflat aproape toți membrii familiei, dar și o parte dintre jucătorii care au scris istorie în fotbalul românesc: Ladislau Boloni, Adrian Bumbescu, Miodrag Belodedici, Marius Lăcătuș, Tudorel Stoica, Anghel Iordănescu, George Ogăraru, Dumitru Stângaciu, alături de văduva lui Helmuth Duckadam, Alexandra. La cimitir, „lotul” a fost completat de Iosif Rotariu, mijlocașul pe care Ienei l-a pus să-l neutralizeze pe Maradona la Coppa del Mondo 1990. FRF a fost reprezentată de președintele Răzvan Burleanu, secretarul general Gabriel Bodescu și directorul tehnic Mihai Stoichiță. De asemenea, prezența a fost marcată de absența lui Gică Hagi și Gică Popescu, lideri ai „Generației de aur”, care nu au reușit să ajungă.
După intonarea imnului, sicriul a fost așezat pe un afet de tun și a început drumul spre Cimitirul Rulikovski, unde s-a desfășurat slujba în fața a circa 1.000 de persoane de toate vârstele. Cortegiul a parcurs câțiva zeci de metri într-o atmosferă de stadion, printr-un „tunel” de torțe aprinse de suporterii Stelei, care au scandat „Te vom iubi mereu!”
Printre cei prezenți s-au numărat și fostul mare handbalist Cristian Gațu, mulți foști fotbaliști bihoreni, actuali antrenori, conducători de club și foști arbitri. Lumea politică locală a fost reprezentată de președintele CJ Mircea Mălan, subprefectul Botházy Nándor, deputatul Szabó Ödön, foștii primari Petru Filip și Mihai Groza, fostul președinte al CJ Mihai Bar, dar și primari sau consilieri.
Agenția Națională pentru Sport a fost reprezentată de Cristian Tabără, vicepreședinte, absolvent al Universității din Oradea. Deși nu au ajuns la înmormântare, Ilie Năstase, președintele Nicușor Dan, Ion Țiriac, Gino Iorgulescu și clubul Dinamo au trimis coroane.
Preotul reformat a susținut slujba în limba română și maghiară. Emeric Ienei, general de brigadă în rezervă, a fost înmormântat cu onoruri militare, iar la groapă garda militară a tras salve, focuri de armă trase simultan. Nea Imi a fost înhumat lângă soția sa, Ileana, fostă campioană mondială și medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice din 1968 și 1972, decedată pe 25 august 2021.
Personalitatea, cariera și viața lui Emeric Ienei au fost prezentate în discursuri emoționante rostite de preot, comentatorul sportiv Victor Mihalcea, nepotul lui nea Imi, Darius, și de comandantul CSA Steaua, Eduard Danilof, fiind acompaniate de aplauzele asistenței. Darius a subliniat: „Nu există statuie suficient de mare pentru demnitate. Nu există bust care să cuprindă tăcerea frumoasă, calmă, venită din valori. Dar există memorie. Emeric Ienei a plecat așa cum a trăit, fără să ceară nimic. Noi suntem cei care îi datorăm totul. Astăzi, România fotbalistică nu pierde doar un mare tehnician, pierde un domn al ei. Pierde un fel de a fi.”
Victor Mihalcea a prezentat bornele importante ale carierei lui Emeric Ienei, care au culminat cu Cupa Campionilor Europeni din 1986 și calificările cu echipa națională din grupe la „mondiale” și „europene”. El a afirmat: „Atunci când România era privită cu superioritate de către cluburi europene, el a demonstrat că se poate învinge și că putem învinge pe oricine, prin disciplină, inteligență și mai ales prin modestie.”
La final, a izbucnit în plâns, subliniind că „Astfel de oameni nu mor niciodată, doar schimbă vestiarul pământesc cu unul ceresc.”
Drum lin, nea Imi. Mulțumim pentru bucuriile pe care ni le-ai oferit în anii petrecuți pe pământ.
La finalul procesiunii, comandantul CSA Steaua, Eduard Danilof, i-a înmânat drapelul fiicei Cristina. Iosif Rotariu a declarat: „E greu să-mi găsesc cuvintele. Întreaga mea carieră sportivă se leagă de nea Imi Ienei. El m-a adus de la Poli la Steaua, m-a convocat la Campionatul Mondial din Italia, mi-a fost mai mult decât un antrenor, un tată, un mentor și omul care a reușit să mă integreze în echipa mare a Stelei. Este o pierdere grea. Tot fotbalul românesc a pierdut un mare om, un gentlemen.”