Trei decenii de jurnalism judiciar, cincizeci de articole, un dosar fabricat si o achitare definitiva: portretul omului care a vazut totul si a scris tot — si ce a omis sa scrie.
Redactie, 10 martie 2026 | In dialog cu materialul lui Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026
Valer Marian are 65 de ani si scrie de mai bine de treizeci de ani despre coruptia din sistemul judiciar bihorean si satmarean. A fost procuror, a fost jurnalist, a fost senator, a fost inculpat, a fost achitat. A publicat peste cincizeci de articole despre procurorii care l-au trimis in judecata. Mafia pe care a denuntat-o nu a disparut. A prosperat. Iar el scrie in continuare.
I. Omul care a vazut
Procuror, jurnalist, senator, tinta — in aceasta ordine
Valer Marian s-a nascut pe 2 august 1960 in Targul Dabaca, o asezare de deal din apropiere de Cluj, cu prima atestare documentara din 1064 si o singura scoala la care ajungeai pe jos. A absolvit Dreptul la Babes-Bolyai Cluj printre primii — seful de promotie a fost profesorul Gheorghita Mateut, acelasi care il va apara, trei decenii mai tarziu, in dosarul penal fabricat de DNA Oradea. Dupa facultate a ales Parchetul, nu Baroul. A fost procuror la Satu Mare in ultimii ani ai regimului Ceausescu, sase ani in care, dupa propria marturisire, nu a produs nimic notabil. Era un alt sistem.
In ianuarie 1990, la doua saptamani de la caderea regimului, a intrat in dosarul Revolutiei. A iesit din el in conflict cu colegii si si-a dat demisia din magistratura. A ramas fara venituri. Intr-o perioada in care oricine cu doua clase superioare putea infiinta un ziar, el a intrat in presa. A ajuns director al cotidianului Gazeta de Nord-Vest din Satu Mare, publicatie patronata de Mircea Govor — baronul PSD local cu care va forma, ani de zile, o alianta politico-mediala si cu care se va rupe, ulterior, intr-un scandal public.
In 2008 a intrat in PSD. In doi ani a ajuns presedintele organizatiei judetene Satu Mare. In 2008 a fost ales senator si a ramas in Parlament doua mandate consecutive, pana in 2016. In Senat nu a tacut. A interpelat conducerea Parchetului General pe tema generalului Florian Coldea si a colaborarii SRI-DNA. A atacat public Agentia Nationala de Integritate. A denuntat la DNA pe Liviu Dragnea pentru instigare la fals in dosarul referendumului din 2012. A afirmat public ca Victor Ponta este ofiter acoperit SIE — interpelarea a ajuns pana la Presedintia Romaniei, unde Traian Basescu a recunoscut ca i-a starnit nelinisite.
„Nu am fost, nu sunt si nu voi fi sluga Americii”
— declaratie politica Valer Marian, Senatul Romaniei, 2012. Cateva luni mai tarziu era exclus din PSD.
Valer Marian
II. Kovesi
Paralela dintre denuntul public si documentele institutionale
Valer Marian este unul dintre primii politicieni romani care au criticat public, cu argumente de procedura, activitatea Laurei Codruta Kovesi. Nu din randul celor care o atacau politic pentru ca le ancheta aliatul de partid, ci din pozitia cuiva care sustinea ca vede, in practica procurorilor teritoriali pe care Kovesi ii conducea, o fabricarie sistematica de dosare.
Inca din 2012-2013, din tribuna Senatului, Marian a ridicat problema „binomului SRI-DNA”: teza ca Serviciul Roman de Informatii furniza mandate si informatii selectiv, in beneficiul unor dosare construite politic, iar DNA le transforma in rechizitorii. La acea vreme teza era tratata ca paranoie politica. Zece ani mai tarziu, ea a fost validata partial de mai multe decizii ale Curtii Constitutionale si de ancheta penala deschisa fata de fostul sef operativ al SRI, generalul Florian Coldea.
„In perioada in care DNA a fost condusa de Laura Codruta Kovesi, asupra judecatorilor de la instantele bihorene au fost exercitate cele mai mari presiuni si santaje de catre unitatea de elita de la Oradea condusa de procurorul sef Ciprian Man, secondat de procurorul Cristian Ardelean.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026
Marian descrie era Kovesi prin efectele ei teritoriale: presiunile pe judecatori, dosarele cu achitari multiple, campionatul national al DNA Oradea la trimiteri in judecata fara substanta. El nu o acuza direct pe Kovesi de complicitate la fabricarea dosarelor — arata consecintele sistemului pe care l-a condus.
Marian nu scrie ceea ce stim noi: ca dupa plecarea lui Kovesi din DNA in 2018 si numirea lui Marius Voineag ca sef al institutiei in 2023, dosarele din era Kovesi au continuat sa se prabuseasca la judecata. In 2024: 16,37% rata de achitare, 104 dosare inchise prin prescriptie. In 2025: DNA a recuperat efectiv 130.446 euro din 60 de milioane de euro dispuse prin hotarari judecatoresti — un raport de 1 la 460. Marian descrie un simptom. Noi avem cifrele.
Rata de achitare de 27% documentata de Marian la DNA Oradea in 2018 — cel mai grav an din cariera lui Man — se incadreaza in tabloul national: in 2017, apogeu Kovesi, instantele au pronuntat peste 130 de achitari definitive in dosarele DNA la nivel national. Kovesi a recunoscut personal, in 2018, o rata de recuperare efectiva a prejudiciilor de aproximativ 10%.
Laura Codruta Kovesi
III. Ciprian Man
Manelistul DNA, din culisele sale proprii
Ciprian Man este personajul central al investigatiei lui Marian din 2016-2019. Marian l-a urmarit cu rabdare de cronicar judiciar: a documentat vanatoarea ilegala cu cerbi lopatari din decembrie 2017 pe fondul asociatiei Crisana Hunting — al carui patron, Dorel Ungur, era suspect in dosar DNA Oradea instrumentat chiar de Man. A publicat transcrierea inregistrarii din 19 ianuarie 2018. A urmarit procedurile disciplinare respinse de CSM de trei ori. A publicat declaratia martorului Nicolae Csorz la Curtea de Apel Oradea inainte ca presa centrala sa o preia.
„Procurorii Man si Ardelean au fost dati afara din DNA la inceputul anului 2019, dupa ostracizarea prealabila a lui Kovesi.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026
Formularea lui Marian este tehnic inexacta — Man si Ardelean au fost revocati in 2019, nu „dati afara” in sens disciplinar; procedurile disciplinare CSM s-au incheiat de fiecare data cu respingerea actiunilor. Au fost revocati din DNA prin decizie administrativa, iar Marian stie asta — il numise pe Man „febleta lui Kovesi care conduce in continuare de facto DNA Oradea” inca din 2018. Dar tonul articolelor sale este cel al unui om care a trait razbunarea institutionala si vrea ca cititorul sa o simta ca atare.
Ce nu scrie Marian despre Man: ca dupa 2019, Man a fost mutat la Parchetul Militar Cluj. In aceasta pozitie — relativ protejata, fara vizibilitate publica — Man ramane magistrat activ. Procedura penala initiata de SIIJ impotriva lui Man si Ardelean pentru intimidarea judecatorilor, deschisa pe baza inregistrarii din ianuarie 2018, a fost clasata. Nimeni nu a raspuns penal pentru fabricarea dosarelor documentate public in zeci de articole si validate prin achitari definitive.
Alin Hanis, seful IPJ Bihor care a semnat replica institutionala in apararea lui Man in afacerea vanatorii (ianuarie 2018), apare in ancheta noastra privind reteaua din Bihor identificata in investigatia MApN din februarie 2026. Aceeasi geografie institutionala, acelasi personaj, un deceniu mai tarziu.
Ciprian Man
IV. Cristian Ardelean
Colega de dosar, colega de sistem
Cristian Ardelean este, in scrierile lui Marian, colaboratorul fidel al lui Man si cel care i-a fabricat personal dosarul. Csorz declarase la Curtea de Apel Oradea, in sedinta din 19 iunie 2018, ca Ardelean ii trimisese anunturi formulate de procuror pe e-mail, marcate cu rosu, cu instructiunea sa le depuna ca denunturi proprii. Ca ii promisese teste poligraf aranjate. Ca il amenintase cu revocarea suspendarii conditionate daca nu coopera.
„Scopul lor era sa bage frica in judecatori pentru a pronunta solutii de condamnare in dosarele DNA.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026, rezumand declaratiile audiate in dosar
Marian a trait personal consecintele metodei Ardelean: rechizitoriu semnat de Ardelean, confirmat de Man, dosar deschis dupa ce publicase articole critice despre SRI si DNA. Achitat definitiv in 2021 pe motiv ca fapta nu era prevazuta de legea penala.
Ce nu scrie Marian: ca in aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a decis ca revocarea lui Ardelean din DNA in 2019 a fost procedural viciata si ca statul trebuie sa plateasca cinci ani de salarii retroactiv. DNA Oradea, condusa de Marius Voineag, a lasat sa expire termenul de recurs de 15 zile fara sa atace decizia. Voineag a informat ulterior CSM in scris ca plecarea lui Ardelean nu a afectat activitatea DNA. Ardelean este astazi sef al Sectiei Urmarire Penala de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor.
Jumatate din faptele documentate de Marian despre Ardelean au fost ulterior confirmate institutional: Inspectia Judiciara, PICCJ (prin dispozitia Iloana Panica din 15 februarie 2024) si instantele care au pronuntat achitarile au constatat ca faptele existau. Dosarul penal a fost clasat pe prescriptie, nu pe lipsa de substanta.
Ardelean Cristian
V. Gheorghe Groza si infrastructura anterioara
Coruptia care l-a precedat pe Man
In articolul din 9 martie 2026, Marian ofera ceva ce investigatia noastra nu documentase explicit: infrastructura coruptiei la Curtea de Apel Oradea inainte de Man si Ardelean. Groza, presedintele institutiei in perioada 2004-2009, si Borlesteanu, fostul vicepresedinte al Tribunalului Satu Mare reconvertit in avocat cu acces la toate birourile — formeaza in descrierea lui Marian nucleul unui sistem de favoruri care functiona cu ani inainte ca DNA Oradea sa fie reformatata de Kovesi.
„Coruptia a ajuns la cote maxime la Curtea de Apel Oradea in perioada in care presedinte al acestei instante a fost Gheorghe Groza, cu origini si rudenii in judetul Satu Mare.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026
Gheorghe Groza a decedat pe 19 iulie 2025. In necrolog, Curtea de Apel Oradea il descrie ca pe un om care a contribuit decisiv la renovarea Palatului de Justitie — lucrare executata de Beniamin Rus, patronul Selina, despre care Marian scrie separat ca a platit, conform zvonurilor pe care le citeaza, un comision de un milion de euro pentru atribuirea contractului de 20 de milioane. Rus a fost condamnat in prima instanta pentru sapte sute de mii de euro mita in dosarul Kiss. A fost achitat definitiv in 2023 de Curtea de Apel Oradea, dupa ce inregistrarile SRI au fost excluse.
Marian nu face legatura explicita intre ecosistemul Groza-Borlesteanu-Rus si structura care a urmat sub Man. Noi o facem: Man si Ardelean nu au inventat coruptia la Oradea — au profesionalizat-o. Au transformat un sistem de favoruri informale intr-o procedura reproductibila. Rechizitorii cu probe fabricate, judecatori intimidati prin dosare penale deschise preventiv, circuitul SRI-politie-procuror pe care il descrie chiar Marian in transcrierile din 2018. Sistemul Groza era coruptie de tip feudal. Sistemul Man era coruptie de tip industrial.
CONTEXT Marian afirma ca DNA si SRI nu au intervenit in perioada Groza sau nu au vrut sa intervina, invocand conexiunile structurilor teritoriale cu grupul. Aceasta afirmatie nu este verificabila independent cu documentele pe care le avem. O consemnam ca perspectiva a unui martor cu experienta directa, nu ca fapt stabilit.
VI. Voineag
Golul din serial
Articolul lui Marian din 9 martie 2026 nu il mentioneaza pe Marius Voineag. Serialul abia a inceput — primul episod acopera istoria Curtii de Apel, nu a DNA central sau a Parchetului de pe langa Inalta Curte. Este posibil ca episoadele urmatoare sa ajunga acolo.
Ce este semnificativ pentru ancheta noastra este ca Marian indica, fara sa o numeasca, o problema structurala pe care Voineag o ilustreaza perfect: golul de putere creat dupa plecarea lui Man si Ardelean in 2019 nu a ramas gol. A fost umplut. Marian numeste articolul lui Rosca-Stanescu din aprilie 2025 — reteaua Udroiu-Antik-Tarca — si afirma ca afaceristi milionari din Tara Oasului si Satu Mare au inceput sa vorbeasca despre sume platite magistratilor dupa 2019.
In aceasta perioada — 2023-2025 — DNA era condusa de Marius Voineag. Documentele pe care le-am obtinut arata: Voineag nu a atacat in recurs decizia CA Cluj care il reintegra pe Ardelean; a lasat sa vina prescriptia in 104 dosare in 2024; a inlaturat procurori care anchetau ASF si SRI; a sabotat investigatia Inspectiei Judiciare cu o dispozitie emisa pe 24 decembrie 2025. In tot acest timp, reteaua pe care o descrie Marian prospera. Poate pentru ca DNA nu mai era un pericol real pentru ea.
„Nimic nu ramane nestiut.”
— Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026. O fraza cu doua citiri posibile: amenintare pentru corupti sau consolare pentru cei care au dat marturie.
Marius Voineag
VII. Valer Marian – valoarea si limitele unui martor-participant
Ceea ce adauga Marian este perspectiva cronologica lunga: coruptia de la Oradea nu a inceput cu Kovesi si nu s-a terminat cu Man. Este o institutie care a supravietuit mai multor forme de putere, care s-a adaptat, care a cooptat fiecare val de reformatori sau i-a consumat. Man si Ardelean sunt un capitol. Groza si Borlesteanu sunt un alt capitol. Reteaua Udroiu-Antik-Tarca este urmatorul capitol. Iar DNA sub Voineag — condusa de un om care nu a atacat nicio decizie, nu a initiat niciun dosar impotriva celor documentati, nu a recuperat practic nimic din prejudiciile stabilite — este capitolul care se scrie acum.
Marian scrie. Dezvaluie retele. Mafia magistrala prospera. Cei doi termeni ai ecuatiei coexista de trei decenii. Niciun articol nu a desfiintat reteaua. Nicio achitare nu a dus la condamnarea fabricantilor de dosare. Nicio investigatie — a lui sau a noastra — nu a schimbat structural nimic.
Ceea ce se schimba, daca se schimba, este o decizie. O semnatura. O refuzare publica si motivatia unei numiri. Nu un articol.