Suspiciune de ciumă în Rusia. Ce spune DSP Bihor despre riscul pentru bihoreni

Deces suspect al unei cercetătoare din Siberia, legat de bacteria ciumei. DSP Bihor explică de ce populația locală nu este în pericol

O cercetătoare de 28 de ani, Darya Shipilova, care lucra la Institutul de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk, în Siberia, a murit la 2 octombrie, după o pneumonie severă. Imediat a apărut suspiciunea de pestă pneumonică, forma de ciumă transmisibilă între oameni, dar diagnosticul nu a fost confirmat de autoritățile rusești. Femeia figura printre autorii unei cercetări despre sensibilitatea bacteriei Yersinia pestis la antibiotice, prezentată în martie 2026, bacteria care provoacă pesta pneumonică.

Moscova a negat orice accident de laborator sau legătură cu munca femeii, fără a explica însă ce i-a provocat pneumonia fatală. Reacția ulterioară a inclus izolarea sau supravegherea a circa 200 de contacți și impunerea de restricții în unele spitale. Rospotrebnadzor a anunțat teste negative pentru agenți patogeni periculoși, iar la 8 octombrie Moscova a raportat încheierea verificărilor și analizarea a aproape 5.000 de probe, date nevalidate independent. Cu o zi înainte, la 7 octombrie, șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, ceruse oficial Rusiei analizele și explicații, inclusiv verificarea relatărilor despre un al doilea angajat bolnav, informație negată prompt de Moscova.

Compartimentul de Epidemiologie al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bihor a transmis că nu există riscuri, invocând datele Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC): informațiile disponibile sunt limitate și nu există raportarea unor cazuri secundare sau dovezi ale unei transmiteri interumane susținute. „Având în vedere aceste informații, pe baza datelor epidemiologice actuale, nu putem afirma existența unui risc pentru populația județului Bihor”, precizează instituția.

Precedentul Sverdlovsk și dezinformarea online

Neîncrederea față de Moscova are precedente documentate. Associated Press amintește de accidentul din 1979 de la Sverdlovsk, când antraxul a scăpat dintr-un laborator militar și a ucis cel puțin 68 de oameni, iar autoritățile sovietice au dat vina pe carne contaminată. Deutsche Welle arată că nu există dovezi independente pentru zvonurile apărute atunci despre o fiolă spartă și sute de persoane infectate, iar în contextul actual o filmare veche, dintr-o altă regiune rusă, a fost prezentată înșelător drept dovadă că boala s-a răspândit de la Irkutsk. DSP Bihor subliniază că incidentul din Rusia este descris de ECDC ca o pneumonie cu suspiciune de pestă, nu ca un caz confirmat, iar comparația cu începutul pandemiei de COVID-19 nu este justificată epidemiologic.

Boala, tratabilă, cu transmitere limitată

Ciuma, produsă de bacteria Yersinia pestis, poate fi fatală fără tratament rapid, dar astăzi există antibiotice eficiente. Potrivit raportărilor oficiale citate de DSP Bihor, evoluția epidemică a pestei a fost înregistrată în Asia, Africa și America de Sud, iar începând cu anii 1990 majoritatea cazurilor umane au fost raportate în Congo și Madagascar. Pesta a fost absentă în Europa de mai bine de o jumătate de secol, iar în România este inclusă în sistemul de supraveghere a bolilor transmisibile, cu raportare telefonică imediată. Semnele inițiale sunt asemănătoare gripei, cu posibilă evoluție în trei forme clinice: bubonică, septicemică și pneumonică. Forma bubonică este cea mai frecventă și debutează brusc, la 2-6 zile post-expunere, cu adenopatii dureroase; fără tratament, poate evolua spre forma septicemică în 3-5 zile. Forma pneumonică are o incubație de 1-3 zile și este singura care se poate transmite interuman, în condiții de contact foarte strâns, pe cale respiratorie.

Pentru călători, DSP Bihor recomandă verificarea alertelor pentru regiunea de destinație, evitarea contactului cu animale și rozătoare, protecție împotriva puricilor și evitarea contactului cu o persoană suspectă de pestă pneumonică. În Bihor nu s-au primit alerte sau recomandări oficiale legate de acest incident. În cazul unei alerte de pestă pneumonică, investigația epidemiologică s-ar declanșa imediat, sub coordonarea Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, și ar presupune izolarea cazului suspect într-o Secție de Boli Infecțioase, administrarea tratamentului specific, stabilirea diagnosticului de certitudine în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, identificarea și supravegherea contacților, precum și evaluarea necesității chimioprofilaxiei.