Speranța de viață în România a crescut, dar rămâne sub media țărilor dezvoltate
La 1 ianuarie 2026, un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), publicat pe pagina Ministerului Sănătății, arată că pandemia de COVID-19 a avut un impact devastator asupra speranței de viață în România. Aceasta a scăzut cu 2,8 ani între 2019 și 2021, comparativ cu o medie OECD de doar 0,7 ani. Deși indicatorul a început să crească din nou după 2022, România continuă să se situeze sub media OECD de 81,1 ani, apropiindu-se totuși de media statelor din regiune cu venituri similare, precum Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia, unde speranța de viață medie este de 79 de ani. Diferența față de țările cu cele mai bune rezultate, cum ar fi Elveția și Japonia, depășește șapte ani.
În ceea ce privește sănătatea maternă, România a înregistrat o scădere semnificativă a mortalității materne în ultimele două decenii. Rata a coborât cu aproximativ 40%, de la 29 de decese la 100.000 de nașteri vii în perioada 2001–2003, la 17,1 în intervalul 2011–2013, menținându-se la un nivel similar, 17,2, în perioada 2021–2023. Totuși, această valoare rămâne peste media OECD și este de peste trei ori mai mare decât media statelor din regiunea Europei Centrale și de Est.
Mortalitatea infantilă a scăzut, de asemenea, cu 68% în ultimele două decenii. Dacă în perioada 2001–2003 se înregistrau 17,5 decese la 1.000 de nașteri vii, indicatorul a coborât la 9,1 în 2011–2013 și la 5,5 în 2021–2023. Cu toate acestea, România se situează în continuare mult peste media OECD.
Aceste niveluri ridicate ale mortalității materne și infantile sunt parțial cauzate de accesul deficitar la servicii medicale eficiente, în special în zonele greu accesibile, afectate de condiții geografice și meteorologice dificile. În anumite regiuni, intervențiile de urgență sunt întârziate în sezonul rece, accesul fiind posibil doar cu elicopterul SMURD, ceea ce crește riscul de decese infantile.
