31 de logopezi, 4.000 de copii cu dificultăți de vorbire, în Bihor

Peste 2.200 de copii din Bihor, diagnosticați cu tulburări de limbaj. Doar 29 de specialiști sunt disponibili la nivel județean

În anul școlar 2025-2026, cabinetele logopedice școlare și interșcolare din județul Bihor au identificat tulburări de limbaj și comunicare la 2.285 de copii. Dintre aceștia, aproape 1.900 au fost incluși în programe de corectare, potrivit datelor furnizate de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Bihor.

Actualmente, în tot județul activează doar 29 de logopezi, un număr considerat insuficient de conducerea instituției, care estimează că ar fi necesari cel puțin 100 de specialiști pentru o acoperire corespunzătoare a teritoriului.

Aproape o treime dintre copiii examinați prezintă dificultăți

Specialiștii au evaluat în total 8.196 de preșcolari și elevi, dintr-un total de 25.944 aflați în evidență. La preșcolari, din cei 2.957 examinați, 1.128 au fost diagnosticați cu probleme de limbaj, iar 978 au beneficiat de terapie. În rândul școlarilor, 1.157 dintre cei 5.239 verificați au primit un diagnostic similar, iar 913 au urmat programe de corectare.

Dintre cei 1.891 de copii incluși în terapie, 637 au fost considerați complet corectați, iar 1.148 au înregistrat ameliorări. Durata intervenției variază însă semnificativ, în funcție de complexitatea cazului. „Dacă un copil nu pronunță corect un singur sunet, problema se rezolvă mai ușor. În schimb, în situația unor deficiențe multiple, terapia poate continua și în anul școlar următor”, explică directoarea CJRAE Bihor, Cristina Avrigeanu.

Specialiștii atrag atenția că, deși unele întârzieri de vorbire pot dispărea natural la vârste fragede, persistența lor după vârsta de 4-5 ani impune o evaluare de specialitate.

Acoperire geografică redusă și dublă normă pentru specialiști

Numărul redus de logopezi este accentuat de distribuția inegală a acestora pe teritoriul județului. Servicii logopedice există în prezent în localități precum Tinca, Vașcău, Sânmartin sau Sântandrei, însă numeroase zone rurale și chiar urbane rămân descoperite. Conducerea CJRAE subliniază că, în condițiile actuale, aproape toți specialiștii din județ lucrează cu program dublu pentru a acoperi cererile.

Eforturile de extindere a rețelei au adus totuși rezultate în ultimii ani: „Acum 4-5 ani, în județ existau doar 14 sau 15 logopezi. Numărul lor s-a dublat de atunci, dar rămâne mult sub necesarul real. Ideal ar fi ca fiecare unitate de învățământ cu 200-300 de copii să aibă cel puțin un astfel de specialist”, declară Cristina Avrigeanu.

Rolul extins al logopedului: dincolo de pronunția corectă

Activitatea logopeizilor nu se limitează la corectarea vorbirii. Aceștia intervin și în cazul tulburărilor specifice de învățare, precum dislexia, disgrafia sau discalculia, care pot fi identificate începând cu clasa a II-a și persistă până la nivelul liceului. Pentru gestionarea acestor cazuri sunt necesare instrumente speciale și materiale compensatorii, iar cadrele didactice trebuie instruite pentru a recunoaște și sprijini elevii afectați.

Lipsa accesului la servicii publice îi determină pe mulți părinți să apeleze la soluții private. „Unde își permit, familiile plătesc ore particulare de logopedie”, precizează directoarea CJRAE Bihor.

Consecințele întârzierii intervenției

Netratate, aceste dificultăți pot avea efecte profunde asupra parcursului școlar. Scăderea stimei de sine, demotivarea și dezinteresul față de educație sunt doar câteva dintre consecințe, putând conduce în cazuri extreme chiar la abandon școlar. „Orice obstacol întâlnit la începutul parcursului educațional poate orienta copilul spre renunțare”, avertizează specialiștii.

În același timp, observațiile logopeizilor indică schimbări îngrijorătoare în comportamentul copiilor din ultima perioadă, vizibile mai ales în capacitatea de concentrare. „Atât copiii cu performanțe ridicate, cât și ceilalți par să se plictisească rapid. Nu discutăm neapărat despre efectele expunerii excesive la ecrane, ci despre un ritm general de viață accelerat, pe care copiii îl reflectă”, explică reprezentanții CJRAE.

Recomandări pentru părinți

În acest context, specialiștii subliniază importanța prezenței regulate la grădiniță, încă de la grupa mică, pentru dezvoltarea abilităților sociale și a autonomiei emoționale. Un copil care nu învață să rămână fără părinte și să respecte reguli în colectivitate va întâmpina dificultăți similare și în clasa pregătitoare.

De asemenea, comunicarea constantă este esențială. Părinții sunt sfătuiți să încurajeze copiii să povestească ce fac la grădiniță și la școală, un obicei care, odată format, facilitează relația și comunicarea pe termen lung.