Dezastrul ecoinsulelor: o soluție care a adus mai multe probleme decât beneficii
Într-o încercare de a moderniza sistemul de colectare a deșeurilor, Primăria Oradea a trecut de la țarcuri metalice la așa-numitele ecoinsule digitalizate. Ce ar fi trebuit să fie o soluție inovatoare s-a transformat rapid într-un coșmar pentru locuitorii din cartierul Rogerius. În loc să rezolve problema deșeurilor, aceste ecoinsule au creat un haos generalizat, stârnind nemulțumirea și revolta cetățenilor.
Țarcurile metalice: începutul unui eșec previzibil
Încă din 2020, Primăria Oradea a investit sume considerabile în amenajarea a peste 800 de țarcuri metalice și dulapuri pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Scopul declarat era de a limita accesul persoanelor care scormonesc prin gunoaie și de a menține curățenia. Cu toate acestea, sistemul s-a dovedit rapid ineficient. Mecanismele de închidere cedau frecvent, iar locuitorii s-au plâns de mirosuri insuportabile și de dificultăți în utilizare.
Comentariile cetățenilor au fost pe măsură: „Incintele de tip dulap sunt cea mai mare prostie. Mecanismele de închidere se defectează, iar mirosul este de nesuportat”, a declarat un locuitor. Altul a adăugat: „Nimic nu se face în folosul cetățeanului, ci doar pentru profitul firmelor.”
Ecoinsulele: o soluție scumpă și ineficientă
În 2024, Primăria a decis să înlocuiască țarcurile cu ecoinsule digitalizate, fiecare având un cost de peste 47.000 de lei fără TVA. Acestea au fost prezentate ca fiind o soluție modernă, dotată cu senzori de umplere și acces digitalizat. Totuși, realitatea din teren a demonstrat contrariul. În loc să fie o îmbunătățire, ecoinsulele au devenit focare de mizerie, cu deșeuri împrăștiate în jurul lor și acces dificil pentru cetățeni.
Locuitorii din Rogerius au fost vocali în privința nemulțumirilor lor: „Ușa se deschide greu, mai ales pentru oamenii în vârstă. Containerele sunt prea mici pentru nevoile zonei. Degeaba selectăm gunoiul, dacă noaptea boschetarii distrug tot ce pot.” Altă persoană a subliniat: „Am 1,50 m și nu ajung la ușa aceea minusculă. Este o bătaie de joc la adresa persoanelor mici de statură.”
Responsabilitatea pasată între autorități și cetățeni
Operatorul de salubritate RER Vest a aruncat vina pe locuitori, susținând că mizeria din jurul ecoinsulelor este cauzată de depozitările ilegale. În același timp, cetățenii reclamă lipsa de organizare și proiectarea defectuoasă a sistemului. „Nu toată lumea știe cum să folosească cardurile sau aplicațiile mobile pentru acces. În plus, containerele sunt adesea blocate de deșeurile altora”, a declarat un locuitor.
Directorul RER Vest, Pálhegyi Zoltán, a recunoscut indirect ineficiența sistemului, sugerând că alte modele de colectare, precum cele din Olanda sau Germania, ar fi fost mai potrivite. Totuși, aceste observații vin prea târziu pentru locuitorii care se confruntă zilnic cu mizeria și disfuncționalitățile ecoinsulelor.
Un sistem care lasă de dorit
Deși Primăria Oradea susține că modificările aduse sistemului de colectare au crescut rata de reciclare la 51% în 2024, aceasta rămâne sub standardul european de 60%. În plus, cetățenii continuă să fie nemulțumiți de condițiile în care sunt nevoiți să trăiască. Imaginile cu deșeuri împrăștiate în jurul ecoinsulelor sunt o dovadă clară a eșecului acestui proiect.
În timp ce autoritățile și operatorii de salubritate pasează responsabilitatea, locuitorii din Rogerius rămân captivi într-un sistem care nu funcționează. În loc să fie un exemplu de modernizare, ecoinsulele din Oradea au devenit un simbol al incompetenței și al gestionării defectuoase a resurselor publice.
