Primăria Oradea și bugetarea participativă: o promisiune neîmplinită?
În 2018, Primăria Oradea a lansat un proiect ambițios: bugetarea participativă. Ideea era simplă, dar puternică – cetățenii să decidă cum să fie cheltuiți banii publici, propunând și votând proiecte pentru dezvoltarea orașului. Cinci sesiuni mai târziu, realitatea lovește dur: din 72 de proiecte selectate, doar 22 au fost implementate. Un procent rușinos de 30,6%, care ridică semne de întrebare serioase despre angajamentul autorităților față de voința cetățenilor.
Regulamente schimbate, rezultate stagnante
În încercarea de a salva aparențele, Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de participare. Vârsta minimă pentru participare a fost redusă la 14 ani, iar cetățenii pot vota acum până la trei proiecte. Mai mult, proiectele considerate inițial neeligibile pot fi revizuite ulterior. De asemenea, primăria și-a rezervat dreptul de a modifica proiectele în faza de implementare. Dar toate aceste schimbări par să fie doar praf în ochi, având în vedere că implementarea efectivă a proiectelor rămâne o problemă majoră.
Proiecte respinse, dezamăgiri colective
Un exemplu elocvent al eșecului acestui program este proiectul „Oradea 1900”, propus de artista Roxana Netea. Cu 712 voturi, acesta a fost cel mai popular proiect din sesiunea 2024. Ideea? Transformarea promenadei de sub Podul Sfântul Ladislau într-o galerie de artă urbană. Cu toate acestea, Comisia de Urbanism a respins proiectul, invocând lipsa avizelor necesare. Deși primarul Florin Birta a promis că va căuta soluții, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi onorate sau dacă vor rămâne simple declarații politice.
Bugetul: o altă problemă nerezolvată
Cu o alocare de 1,47 milioane de lei pentru sesiunea din 2024, bugetul pare mai degrabă simbolic decât funcțional. Într-un oraș cu nevoi complexe, această sumă este insuficientă pentru a susține proiecte de impact. Mai mult, lipsa transparenței în utilizarea acestor fonduri alimentează suspiciunile cetățenilor cu privire la prioritățile reale ale administrației locale.
Un program cu potențial, dar fără direcție
Bugetarea participativă ar fi putut fi un exemplu de democrație locală în acțiune. În schimb, a devenit un simbol al promisiunilor neîmplinite și al dezamăgirii colective. Cetățenii au fost încurajați să participe, să viseze și să voteze, doar pentru a vedea cum ideile lor sunt ignorate sau abandonate. În loc să fie un instrument de implicare civică, programul riscă să devină o simplă formalitate, lipsită de substanță.
Concluzie amară
În timp ce Primăria Oradea continuă să promoveze bugetarea participativă ca pe un succes, realitatea din teren spune o altă poveste. Cu doar 22 de proiecte implementate din 72, cetățenii au toate motivele să se simtă trădați. Schimbările de regulament și promisiunile de viitor nu pot compensa lipsa de acțiune concretă. Rămâne de văzut dacă administrația locală va reuși să recâștige încrederea orădenilor sau dacă acest program va rămâne un alt exemplu de oportunitate ratată.
