Activitatea parlamentară din Bihor: între promisiuni și realitate
În județul Bihor, la mai bine de trei luni de la preluarea mandatelor, activitatea parlamentarilor pare să fie mai degrabă o enigmă decât o realitate palpabilă. Cu 13 parlamentari aleși, dintre care 4 senatori și 9 deputați, plus un reprezentant al minorităților, Adrian Merka, bihorenii ar trebui să beneficieze de o reprezentare activă și transparentă. Însă, realitatea din teren arată o imagine diferită, una în care birourile parlamentare sunt mai degrabă invizibile pentru cetățeni.
Cheltuieli generoase, rezultate incerte
Conform Legii nr. 96/2006, deputații și senatorii primesc lunar sume forfetare pentru organizarea birourilor parlamentare. În februarie, parlamentarii din Circumscripția nr. 5 Bihor au decontat peste 300.000 de lei pentru cheltuieli de personal și bunuri. Totuși, lipsa de transparență în alocarea acestor fonduri ridică semne de întrebare. Cine beneficiază de aceste sume? De ce nu există o corelație clară între listele publicate și activitatea efectivă a parlamentarilor?
Birouri parlamentare: sub acoperire
Un tur al birourilor parlamentare din Oradea a scos la iveală o situație alarmantă. La sediul PNL, de exemplu, niciun parlamentar nu era prezent, iar angajații păreau inexistenți. Deputata Arina Moș, singura care își promovează activitatea pe rețelele sociale, susține că există o rotație a prezenței parlamentarilor liberali, dar vizita din 11 aprilie a fost întâmpinată cu… absență totală. Situația nu este diferită nici la PSD, unde senatorul Aurel Mohan lipsea, iar deputata Corina Ene își amenaja încă biroul din Beiuș.
UDMR și minoritățile: prezență simbolică
La sediul UDMR, parlamentarii Szabo Ödön și Biró Rozalia nu erau disponibili, iar informațiile despre programul lor de audiențe erau vagi. În cazul deputatului Adrian Merka, reprezentant al minorităților slovace și cehe, contactul a fost imposibil, agenda sa fiind descrisă drept „foarte încărcată”.
Opoziția: uși închise și tăcere
La sediile partidelor din opoziție, situația este și mai sumbră. La AUR, doar un consilier parlamentar era prezent, iar la SOS, ușa era pur și simplu închisă. Cetățenii care ar dori să interacționeze cu reprezentanții lor politici se confruntă cu o barieră fizică și informațională de netrecut.
Promisiuni fără acoperire
Deși parlamentarii bihoreni primesc sume consistente pentru funcționarea birourilor, lipsa unor plăcuțe vizibile sau a unor informații clare despre programul de audiențe lasă impresia că aceste birouri sunt mai degrabă simbolice. Pentru cetățeanul de rând, accesul la reprezentanții săi politici rămâne un proces complicat și frustrant.
Concluzie amară
Activitatea parlamentarilor bihoreni, cel puțin în primele luni de mandat, ridică întrebări serioase despre eficiența și transparența acestora. În timp ce fondurile publice sunt cheltuite fără explicații clare, cetățenii continuă să aștepte răspunsuri și soluții. Într-o democrație funcțională, birourile parlamentare ar trebui să fie un punct de legătură între aleși și alegători, nu un simbol al indiferenței și inaccesibilității.
