Lucrările la rețelele de gaz din Bihor: între promisiuni și realitate
Într-o țară unde infrastructura esențială este adesea tratată ca un lux, proiectul de introducere a rețelelor de gaze naturale în Tileagd, Țețchea, Aștileu și Aleșd pare să fie un pas înainte. Dar cât de departe suntem de finalizarea acestui proiect? Cu doar 43% din lucrări realizate, optimismul autorităților pare mai degrabă o încercare de a masca ritmul lent al progresului.
La ședința organizată pe 19 februarie la Primăria Aleșd, președintele interimar al Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, împreună cu primarii comunelor implicate și reprezentanții firmei Habau SRL, au discutat despre stadiul lucrărilor. Din totalul de 134 km de conductă planificați, doar 57 km au fost finalizați. Mai mult, doar 25% din cele 4.400 de branșamente promise au fost realizate. Este acesta ritmul pe care îl merităm?
Un proiect ambițios, dar cu multe semne de întrebare
Proiectul, finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, are o valoare de peste 88 de milioane de lei fără TVA. Deși termenul de finalizare este stabilit pentru ianuarie 2026, autoritățile speră la o mobilizare „exemplară” a constructorului pentru a încheia lucrările mai devreme. Dar ce garanții avem că acest lucru se va întâmpla? Într-o țară unde întârzierile sunt regula, nu excepția, aceste promisiuni par mai degrabă o încercare de a liniști spiritele.
Mircea Mălan a subliniat importanța finalizării rapide a lucrărilor, nu doar pentru beneficiul direct al locuitorilor, ci și pentru a permite demararea altor proiecte similare în comunele Aușeu, Vadu Crișului, Măgești și altele. Totuși, fără un plan concret de accelerare a lucrărilor, aceste declarații rămân simple vorbe.
Consiliul Județean Bihor: un exemplu unic sau o excepție temporară?
Consiliul Județean Bihor se laudă că este singura instituție de acest tip din România care sprijină financiar și logistic extinderea rețelelor de gaze naturale. Cu un buget anual de un milion de euro alocat acestui program, instituția a reușit să încheie parteneriate cu mai multe primării din județ. Obiectivul declarat este ca, până în 2030, peste 80 din cele 101 unități administrativ-teritoriale din județ să fie racordate la rețeaua de gaze.
Dar cât de realist este acest obiectiv? Dacă ritmul actual al lucrărilor este un indicator, atingerea acestui țel pare mai degrabă o utopie. În plus, implicarea Consiliului Județean în obținerea avizelor și întocmirea documentațiilor este lăudabilă, dar insuficientă în fața provocărilor logistice și birocratice care încetinesc progresul.
Un viitor incert pentru locuitorii din Bihor
În timp ce autoritățile se întâlnesc lunar pentru a „monitoriza progresul”, locuitorii din Tileagd, Țețchea, Aștileu și Aleșd rămân în așteptarea unor rezultate concrete. Cu fiecare lună care trece, întrebarea devine tot mai presantă: cine își asumă responsabilitatea pentru întârzieri? Și mai important, cine va răspunde dacă acest proiect nu va fi finalizat la timp?
Într-o țară unde promisiunile sunt adesea mai mari decât realizările, proiectul de gaze din Bihor este un test al capacității autorităților de a livra ceea ce promit. Până atunci, locuitorii nu pot decât să spere că, de această dată, vor vedea mai mult decât vorbe goale.
