Reabilitarea Poștei Mari din Oradea: o decizie întârziată, dar necesară
Clădirea Poștei Mari din Oradea, un monument istoric cu o vechime de aproape un secol, va intra în sfârșit într-un proces de reabilitare. După ani de zile în care promisiunile au rămas doar vorbe, Compania Națională Poșta Română a decis să înceapă lucrările, împinsă de povara unei supraimpozitări de 500% impusă de Primăria Oradea pentru clădirile neîngrijite. Costurile reabilitării se ridică la aproape 9 milioane de lei, iar termenul de finalizare este de 12 luni.
Supraimpozitarea – catalizatorul unei decizii amânate
Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, a recunoscut că sumele exorbitante plătite pentru supraimpozitare au fost factorul determinant în luarea acestei decizii. În 2024, compania a plătit un impozit total de 1,3 milioane de lei, din care doar 250.000 de lei reprezentau impozitul calculat, restul fiind penalități pentru starea deplorabilă a clădirii. Dacă această reabilitare ar fi fost realizată cu un deceniu în urmă, costurile ar fi fost deja amortizate, subliniază Ștefan.
O clădire istorică, dar neglijată
Clădirea de pe strada Roman Ciorogariu, cu o suprafață utilă de 10.000 mp, este utilizată în prezent doar în proporție de 30%. Cu toate acestea, compania suportă costurile de încălzire pentru întreaga suprafață, o risipă evidentă de resurse. În cadrul acestei clădiri funcționează Oficiul Județean de Poștă Bihor, Oficiul Poștal nr. 1 Oradea și Oficiul Poștal de Distribuire Oradea. Starea avansată de degradare a fațadelor și șarpantei a transformat acest monument istoric într-un simbol al neglijenței.
Lucrările de reabilitare: un pas spre normalitate
Lucrările vor fi realizate de o asociere de firme condusă de Abed Nego și vor include reabilitarea fațadelor, atât cele de la stradă, cât și cele din curtea interioară, precum și refacerea șarpantei. Decizia vine nu doar ca o soluție pentru a evita supraimpozitarea, ci și ca o încercare de a reda clădirii statutul de monument istoric demn de respect.
Un exemplu al gestionării defectuoase
Acest caz scoate în evidență lipsa de viziune și planificare strategică a autorităților și a instituțiilor implicate. Dacă reabilitarea ar fi fost realizată la timp, nu doar că s-ar fi evitat pierderile financiare, dar clădirea ar fi putut deveni un exemplu de patrimoniu bine întreținut. În județul Bihor, Poșta Română deține 10 spații proprii, în timp ce restul activităților se desfășoară în locații închiriate, ceea ce ridică întrebări suplimentare despre eficiența administrativă a companiei.
Un viitor incert, dar necesar
Deși decizia de reabilitare este binevenită, rămâne întrebarea de ce a fost nevoie de presiunea supraimpozitării pentru a acționa. Această situație reflectă o problemă mai largă în gestionarea patrimoniului public din România, unde intervențiile sunt adesea întârziate până în momentul în care devin inevitabile. Rămâne de văzut dacă acest proiect va fi finalizat la timp și dacă va reprezenta un punct de cotitură în modul în care sunt tratate clădirile istorice din țară.
