Inteligența artificială schimbă finanțele, dar decizia rămâne la oameni
Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare, a susținut un discurs la deschiderea noului an universitar la Universitatea din București, în care a abordat impactul inteligenței artificiale asupra domeniului financiar și asupra educației. Potrivit acestuia, algoritmii sunt deja utilizați pentru analiza riscurilor, identificarea fraudelor și procesarea unor volume uriașe de date, însă progresul tehnologic nu face inutilă pregătirea oamenilor.
Ionescu a explicat că, dacă în trecut tehnologia era folosită în principal pentru automatizarea activităților repetitive, astăzi inteligența artificială pătrunde în zone considerate până nu demult exclusiv umane: analiza, formularea unor recomandări și sprijinirea procesului de luare a deciziilor.
De la „să știi” la „să știi ce să întrebi”
În opinia președintelui ISF, educația trebuie să se adapteze unei lumi în care un telefon oferă acces instantaneu la o cantitate de informație imposibil de procesat de un om într-o viață. Inclusiv în domeniul financiar, un utilizator poate primi în câteva secunde informații despre investiții, credite, asigurări sau modul în care își poate administra economiile. Problema nu mai este doar găsirea unui răspuns, ci verificarea lui și înțelegerea riscurilor implicate.
„Adevărata competență va fi din ce în ce mai puțin capacitatea de a găsi informația și din ce în ce mai mult capacitatea de a pune întrebarea potrivită. Să știm să verificăm răspunsul, să deosebim informația de manipulare, să înțelegem riscul”, a declarat Ionescu. El a ilustrat acest principiu cu exemplul unei persoane care are la dispoziție 1.000 de lei. Suma poate fi cheltuită, păstrată într-un cont, plasată într-un depozit, investită în titluri de stat, fonduri, ETF-uri sau acțiuni, inclusiv în criptomonede. Întrebarea corectă nu este care variantă este universal „cea mai bună”, ci ce se potrivește obiectivului și situației persoanei respective: cât timp poate fi blocată suma, ce risc își permite investitorul, dacă înțelege produsul financiar și care este scopul economisirii.
Digitalizarea crește, dar încrederea rămâne esențială
Potrivit președintelui ISF, digitalizarea schimbă rapid industria financiară, iar asigurările, investițiile, pensiile și serviciile financiare sunt tot mai accesibile și pot fi utilizate într-un timp mult mai scurt decât în trecut. În același timp, apare un paradox: cu cât sistemul financiar devine mai tehnologizat, cu atât încrederea devine mai importantă. Un sistem financiar nu se bazează doar pe capital, tehnologie, algoritmi și reglementări, ci și pe încrederea oamenilor care îl folosesc.
Din această perspectivă, Ionescu consideră că modul în care sunt concepute și prezentate produsele financiare trebuie privit diferit. Nu este suficient să fie pusă întrebarea „Ce produs putem vinde?”, ci trebuie analizat și rezultatul concret pe care acel produs îl produce pentru persoana care îl cumpără.
Rolul universității într-o piață a muncii în schimbare
Un alt mesaj important al discursului a vizat rolul universității într-o perioadă în care tehnologiile și profesiile se schimbă rapid. Studenții de astăzi vor intra pe o piață a muncii în care unele dintre profesiile pe care le vor practica peste 20 de ani nici măcar nu există încă. În aceste condiții, universitatea nu poate anticipa fiecare tehnologie, aplicație sau meserie care va apărea, dar poate să formeze oameni capabili să învețe permanent. Printre competențele considerate esențiale se numără gândirea critică, curiozitatea, creativitatea, capacitatea de colaborare, responsabilitatea și abilitatea de a recunoaște atunci când o informație trebuie verificată.
În final, Valentin Ionescu le-a transmis studenților că inteligența artificială nu trebuie privită exclusiv ca un competitor. Oamenii nu pot concura cu algoritmii la cantitatea de informație pe care aceștia o pot procesa, dar pot învăța să utilizeze tehnologia în avantajul lor, păstrând acele competențe care nu țin doar de procesarea informației: judecata, empatia, creativitatea, responsabilitatea și capacitatea de a construi încredere. Tehnologiile și profesiile se vor schimba, iar inteligența artificială care astăzi pare spectaculoasă ar putea deveni, peste un deceniu, la fel de obișnuită precum smartphone-ul. Capacitatea de a lua o decizie bună într-o lume incertă va rămâne însă esențială.