Românii și timpul liber: 23% la teatru, 17% la bibliotecă. Care e activitatea preferată

Barometrul Consumului Cultural 2025: monumentele istorice, în topul preferințelor românilor

Vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice s-a impus ca principala activitate culturală pentru români, potrivit datelor din Barometrul de Consum Cultural 2025. Aproape doi din trei respondenți, mai exact 65%, au declarat că au vizitat cel puțin un astfel de obiectiv în decursul unui an, cea mai mare pondere dintre activitățile culturale analizate.

Creșterea este semnificativă față de acum un deceniu: în 2014, doar 30% dintre respondenți declarau că au vizitat monumente istorice sau situri arheologice. Procentul a urcat la 66-67% în perioada 2022-2024, pentru ca în 2025 să se situeze la 65%.

Teatrul și bibliotecile, la coada clasamentului

În contrast, teatrul rămâne o activitate accesată de o minoritate a populației. În 2025, doar 23% dintre persoanele chestionate au spus că au fost la cel puțin un spectacol de teatru în afara festivalurilor, ceea ce înseamnă că 77% dintre respondenți nu au văzut niciun astfel de spectacol pe parcursul unui an.

Bibliotecile atrag și mai puțini oameni: doar 17% dintre români au declarat că au mers la bibliotecă pentru a citi sau a împrumuta cărți, față de 21% în 2014. Nici cinematografele nu au reușit să atragă mai mulți spectatori în 2025, procentul celor care au mers la film cel puțin o dată pe an scăzând de la 38% în 2024 la 34% în 2025.

Muzeele și expozițiile pierd teren față de anii anteriori

Muzeele, expozițiile și galeriile de artă au atras mai mulți vizitatori decât cinematografele pe parcursul unui an, situându-se la 39% în 2025. Totuși, procentul este în scădere față de anii anteriori: de la 36% în 2014, la 45% în 2022 și 2023, ajungând la 39% anul trecut.

O diferență notabilă apare când se analizează frecvența lunară a participării. În 2025, 10% dintre respondenți au declarat că merg la cinematograf cel puțin o dată pe lună, în timp ce doar 3% vizitează cu aceeași frecvență un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă. Mersul la film este astfel un obicei lunar pentru un număr de peste trei ori mai mare de persoane, ceea ce arată că vizitarea muzeelor rămâne, pentru majoritatea publicului, o experiență ocazională.

Scădere accentuată la sărbătorile și evenimentele locale

Una dintre cele mai mari scăderi din noul barometru privește participarea la sărbători și evenimente locale. Dacă în 2024, 78% dintre respondenți declarau că au participat la astfel de manifestări, în 2025 procentul a coborât la 61%, o scădere de 17 puncte procentuale într-un singur an.

Festivalurile de muzică au rămas, în schimb, la un nivel constant de participare: atât în 2024, cât și în 2025, 38% dintre respondenți au declarat că au participat la astfel de evenimente, după ce în 2022 procentul ajunsese la 41%.

Accesul inegal la cultură între orașe și mediul rural

Autorii cercetării atrag atenția că participarea la activitățile culturale diferă semnificativ în funcție de localitatea în care trăiesc oamenii. Accesul la cultură este mai dificil în mediul rural și în orașele mici, fiind semnalate diferențe importante inclusiv în localitățile cu mai puțin de 100.000 de locuitori.

O altă problemă identificată este lipsa unei evidențe statistice a orașelor care nu dispun de instituții publice de cultură. Pentru o parte a populației, accesul la un spectacol de teatru, la un muzeu sau la alte activități culturale presupune deplasarea în alte localități, ceea ce implică timp și costuri suplimentare. Cercetătorii consideră că reducerea barierelor economice și geografice, precum și dezvoltarea unor oferte culturale adaptate diferitelor categorii de public ar putea contribui la creșterea participării constante.

Barometrul, lansat oficial pe 19 noiembrie

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală va lansa joi, 19 noiembrie 2026, de la ora 12:00, volumul „Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale”. Evenimentul va avea loc la Sala Media a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali.

Este cea de-a 20-a ediție a cercetării inițiate în anul 2005. Rezultatele vor fi prezentate de Carmen Croitoru, director general al institutului, și Anda Becuț Marinescu, director de cercetare. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de aproximativ 1.064 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani, interviurile fiind efectuate telefonic. Marja maximă de eroare este de plus sau minus 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.