Condamnarea lui Victor Micula pentru accesarea ilegală a bazelor MAI, contestată la Înalta Curte
Înalta Curte de Casație și Justiție a programat miercuri primul termen în cazul recursului în casație declarat de Victor Micula în dosarul în care a fost condamnat de Curtea de Apel Alba Iulia, în luna martie a acestui an, la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru accesarea ilegală a bazelor de date ale Ministerului de Interne.
Hotărârea instanței din Alba Iulia a fost atacată și de polițista Camelia Maria Erdei, care a primit o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, pentru că i-ar fi permis lui Micula accesul în bazele de date ale MAI. În același dosar au fost judecați alți doi polițiști, Claudiu Mihai Rengle și Alin Claudiu Zanca, achitați definitiv pentru abuz în serviciu.
Potrivit legii, recursul în casație este o cale extraordinară de atac prin care Curtea Supremă verifică dacă legea a fost aplicată corect în cazul unei hotărâri penale definitive. Cu această ocazie nu sunt judecate faptele și nu sunt reanalizate probele.
Acuzațiile din dosar
Inculpat într-un dosar instrumentat de Parchetul Bihor, Victor Micula a fost acuzat că, în noaptea de 28/29 martie 2018, a intrat în sediul Poliției Oradea, fiind ajutat în acest sens de agentul Alin Zanca, de la Biroul Ordine Publică. Acolo i-ar fi cerut polițistei Camelia Erdei să acceseze bazele de date administrate de Ministerul de Interne pentru a afla datele unui bărbat cu care Micula avusese anterior un incident în trafic.
Procurorii au arătat că tânărul orădean chiar a folosit stația de lucru a agentei și a efectuat căutări în bazele MAI, situație care s-a repetat pe 21 aprilie 2018. Agentul Zanca a mai fost acuzat că în aprilie 2018, alături de colegul său Claudiu-Mihai Rengle, în prezent pensionat, nu l-ar fi amendat pe Victor Micula, care a intrat cu mașina în Piața Unirii și pe pietonala de pe strada Vasile Alecsandri.
Pedeapsa finală și achitările
În cursul procesului, niciunul dintre inculpați nu a uzat de procedura recunoașterii învinuirii. Printr-o hotărâre definitivă dată pe 26 martie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia, instanță la care a fost strămutat dosarul, a menținut achitarea decisă de Tribunalul Bihor în cazul acuzației de instigare la acces ilegal la un sistem informatic formulată împotriva lui Micula, precum și încetarea procesului ca urmare a prescripției în privința faptei de instigare la divulgarea informațiilor secrete de serviciu.
În schimb, tânărul om de afaceri a fost condamnat pentru cele două acuzații de acces ilegal al unui sistem informatic, pedepse care au fost contopite cu cea de un an și 3 luni de închisoare cu suspendare, dată în 2024 de Curtea de Apel Oradea pentru nerespectarea regimului armelor și al munițiilor. A rezultat astfel o pedeapsă finală de 3 ani de închisoare cu suspendare.
Instanța din Alba Iulia a hotărât ca și executarea pedepsei de 2 ani și 8 luni de închisoare aplicată agentei Camelia Erdei să fie suspendată.