De ce bihorenii ajung la spital cu infarct. Tradițiile culinare afectează sănătatea mai mult decât predispozițiile genetice.

0

Tradiția din farfurie ucide mai mult decât genele

Durerea în piept, oboseala la efort și palpitațiile sunt simptome frecvent ignorate de pacienți, adesea până când devin cruciale. Medicul cardiolog Virgil Popa subliniază că „mulți ajung la medic tardiv, ceea ce crește considerabil riscul de deces”. Potrivit acestuia, dieta și stilul de viață sunt cele mai importante cauze ale apariției bolilor de inimă, iar acest lucru se poate observa în cazul pacienților din Bihor.

Îngrijorător, dar frecvent întâlnit

Experiența lui dr. Virgil Popa, cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Bihor, evidențiază că foarte mulți pacienți se prezintă la spital cu simptome ignorate timp de luni sau ani. „Pacienții pot întâmpina aceleași probleme de sănătate fără să realizeze gravitatea acestora, considerându-le normale”, spune el.

Bolile cardiovasculare – o problemă majoră

În România, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces, iar în județul Bihor, pacienții se prezintă frecvent cu infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral. Conform medicului, cauzele fundamentale sunt adesea legate de complicațiile aterosclerozei, o afecțiune ce determină îngustarea vaselor de sânge.

Profilul pacientului cardiac din România

Astăzi, pacienții cu probleme cardiace sunt, de regulă, persoane cu vârste de peste 50-60 de ani, înregistrându-se o distribuție echilibrată între sexe. Cel mai adesea, aceștia prezintă comorbidități precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și obezitatea, dar și obiceiuri alimentare nesănătoase influențate de tradițiile locale.

Importanța vizitei la medic

Dr. Popa subliniază că prezentarea timpurie la medic este esențială, având potențialul de a reduce mortalitatea. Conform acestuia, „timpul înseamnă mușchi”. Cu cât un pacient ajunge mai repede la medic, cu atât mai mari sunt șansele de recuperare. Din păcate, mulți aleg să ignore simptomele sau cred că vor dispărea de la sine, iar rezultatul este o deteriorare severă a stării de sănătate.

Impactul stilului de viață asupra sănătății

Stilul de viață și alimentația joacă un rol crucial în sănătatea cardiovasculară. Dr. Popa explică cum obiceiurile alimentare preluate din familie afectează sănătatea pe termen lung. Zonele cu dietă mediteraneană, bogată în legume și pește, prezintă riscuri cardiovasculare mai reduse, în contrast cu zonele unde predomină dietele bogate în grăsimi și sedentarismul.

Semnalele de alarmă ignorate

Printre cele mai frecvente semne de alarmă ignorate de români se numără durerea în piept, oboseala la efort și palpitațiile, care pot ascunde afecțiuni cardiace grave. Dr. Popa subliniază că aceste simptome sunt adesea tratate cu neglijență, ceea ce poate avea consecințe fatale.

Mituri periculoase despre sănătate

Stigmatizarea tratamentului pentru hipertensiune și ignoranța față de colesterol sunt doar câteva mituri periculoase întâlnite în rândul pacienților. Deși tratamentele eficiente sunt disponibile, mulți oameni preferă alternative necertificate științific, ceea ce poate întârzia tratamentele salvatoare.

Reducerea riscurilor cardiace

Un stil de viață echilibrat, odihna adecvată și evitarea exceselor sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscurilor cardiovasculare. Renunțarea la fumat, scăderea consumului de sare și zahăr pot diminua semnificativ riscurile de deces cauzate de afecțiuni cardiace.

Progresele din cardiologie

În cardiologie, resursa umană și cea materială sunt vitale pentru succesul tratamentului. Dr. Popa menționează progresul realizat la SCJU Bihor, început în 2007, odată cu instalarea primului angiograf. De la prima intervenție cardiologică, peste 30.000 de pacienți au beneficiat de tratamente moderne, cu un mediu de aproximativ 2.000 de pacienți anual.

Un sistem în evoluție

Dr. Popa subliniază că, printr-o echipă bine pregătită, se pot efectua proceduri complete, inclusiv intervenții coronariene și operații pe cord deschis, ce oferă pacienților acces la tratamente aproape de casă. De asemenea, el adaugă că, în ciuda progreselor, accesul la echipamente scumpe de unică folosință rămâne o provocare.