Radarele care nu sunt radare: confuzia care domină internetul
Într-o epocă în care dezinformarea se răspândește mai rapid decât adevărul, o nouă controversă a izbucnit în mediul online. Așa-numitele „radare fixe” care ar fi fost amplasate pe drumurile din România nu sunt ceea ce par. CNAIR a clarificat că aceste dispozitive sunt, de fapt, camere destinate monitorizării rovignetei și RCA-ului, nu măsurării vitezei. Totuși, confuzia persistă, alimentată de liste false care circulă pe internet.
Camerele CNAIR: scopul real al dispozitivelor
Contrar zvonurilor, aceste camere nu aparțin Poliției Române și nu sunt echipate pentru a înregistra viteza vehiculelor. Ele sunt utilizate exclusiv pentru a verifica dacă șoferii și-au achitat taxa de drum. Reprezentanții CNAIR au explicat că aceste dispozitive filmează numerele de înmatriculare și transmit informațiile în sistem pentru a identifica vehiculele fără rovignetă valabilă. Este o măsură administrativă, nu una punitivă, dar care a fost greșit interpretată de public.
Radarele reale: un proiect separat
În timp ce camerele CNAIR sunt dedicate monitorizării administrative, Poliția Română și Compania Națională de Drumuri au demarat un proiect separat pentru instalarea unor radare fixe autentice. Acestea vor deveni funcționale începând cu 2025 și vor fi amplasate pe autostrăzi precum București-Pitești, București-Constanța, București-Ploiești, dar și pe DN1. Spre deosebire de camerele pentru rovignetă, aceste radare vor măsura viteza vehiculelor și vor contribui la siguranța rutieră.
Tehnologie avansată pentru monitorizarea traficului
Proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere include mai mult decât radare. Pe autostrăzi și drumuri naționale vor fi instalate echipamente sofisticate, precum camere de detecție a incidentelor, panouri de informare cu mesaje variabile, sisteme de cântărire din mers a camioanelor și stații meteo dotate cu senzori de polei. Aceste măsuri vor facilita colectarea de date esențiale despre trafic, viteza vehiculelor și condițiile de drum, contribuind la o gestionare mai eficientă a rețelei rutiere.
Confuzia care persistă
Deși clarificările au fost făcute publice, mulți șoferi continuă să creadă în informațiile false care circulă pe internet. Este esențial ca publicul să înțeleagă diferența dintre camerele CNAIR și radarele fixe autentice. În timp ce primele sunt destinate exclusiv verificării administrative, cele din urmă au un rol activ în reducerea accidentelor și în creșterea siguranței pe drumurile din România.
Un pas înainte sau o sursă de controverse?
În timp ce autoritățile încearcă să modernizeze infrastructura rutieră și să implementeze măsuri eficiente, lipsa de informare și răspândirea dezinformării subminează aceste eforturi. Este un exemplu clar al modului în care tehnologia poate fi atât o soluție, cât și o sursă de confuzie, în funcție de modul în care este comunicată publicului.
