Problemele electrificării căii ferate Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
Într-un context marcat de întârzieri și incertitudini, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a recunoscut dificultățile majore care afectează proiectul de electrificare și reabilitare a liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor. Acest proiect, finanțat prin PNRR și considerat vital pentru conectivitatea regiunii de Nord-Vest, se confruntă cu întârzieri semnificative, punând sub semnul întrebării respectarea termenului-limită de finalizare, stabilit pentru 31 decembrie 2026.
Interpelarea deputatei Arina Moș
Deputata PNL Arina Moș a adus în atenția publică situația alarmantă a proiectului, adresând ministrului două întrebări esențiale: care sunt cauzele întârzierilor și ce măsuri concrete vor fi luate pentru a accelera lucrările. În interpelarea sa, aceasta a subliniat importanța strategică a proiectului pentru economia locală și riscurile grave pe care le implică o eventuală nefinalizare la termen, inclusiv pierderea fondurilor europene.
Răspunsurile evazive ale ministrului Grindeanu
În răspunsul său, ministrul Grindeanu a enumerat o serie de obstacole care au contribuit la întârzieri: necesitatea exproprierii terenurilor, constrângerile din zonele înguste de defileu, echilibrul necesar în ariile protejate și interferențele cu alte proiecte în derulare. Cu toate acestea, la întrebarea privind măsurile concrete, răspunsul a fost vag, evocând doar promisiuni generale de tipul „vom face totul”.
Stadiul lucrărilor: un progres dezamăgitor
Conform datelor oficiale, stadiul fizic al lucrărilor este departe de a fi satisfăcător. Pe lotul 1 (Cluj-Napoca – Aghireș), progresul fizic este de doar 28%, iar pe lotul 2 (Aghireș – Poieni), de 37%. Situația este și mai dramatică pe loturile 3 și 4, unde avansul fizic este de 5,57%, respectiv 11,31%. Aceste cifre reflectă un ritm de lucru alarmant de lent, care ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților de a gestiona un proiect de o asemenea amploare.
Consecințele întârzierilor
Întârzierile semnificative nu doar că pun în pericol absorbția fondurilor europene, dar afectează și încrederea publicului în capacitatea autorităților de a livra proiecte esențiale pentru infrastructura națională. În plus, aceste întârzieri subminează potențialul economic al regiunii și afectează negativ conectivitatea feroviară dintre Nord-Vestul României și restul țării.
O criză de management și responsabilitate
În timp ce ministrul Grindeanu promite „eforturi” și „progrese substanțiale” până în august 2026, realitatea din teren arată o lipsă cronică de coordonare și responsabilitate. În loc de soluții clare și măsuri decisive, publicul primește doar declarații generale și promisiuni fără substanță. Este evident că, fără o schimbare radicală în abordare, proiectul riscă să devină un eșec răsunător.
Oportunitatea ratată a PNRR
Proiectul de electrificare a căii ferate Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor reprezintă o oportunitate unică de modernizare a infrastructurii feroviare din România. Cu toate acestea, modul în care este gestionat până acum sugerează o incapacitate structurală de a valorifica fondurile europene și de a implementa proiecte de anvergură. În loc să fie un exemplu de succes, acest proiect riscă să devină un simbol al incompetenței și al promisiunilor neîndeplinite.
