Justiția, un Labirint al Birocrației sau un Scut al Dreptății?
Într-o lume ideală, justiția ar trebui să fie limpede ca apa de izvor, dar realitatea ne demonstrează adesea contrariul. Luăm exemplul cazului în care un simplu cetățean, să-i spunem domnul A., se trezește într-un veritabil coșmar birocratic când încearcă să-și revendice dreptul de proprietate asupra unui imobil, drept pentru care a plătit deja un preț frumos. Ce urmează? O odisee judiciară care mai degrabă amintește de un roman kafkaian decât de o procedură legală într-un stat de drept.
Labirintul Procedural și Refuzul Nejustificat al Vânzătorului
Domnul A., după ce a achitat integral prețul convenit, se aștepta să se bucure de noua sa proprietate. Însă, oh, surpriză! Partea vânzătoare, în acest caz pârâta B., refuză să finalizeze tranzacția. Motivele? Neclare și nejustificate. Așadar, domnul A. apelează la justiție, solicitând instanței să suplinească consimțământul vânzătorului și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare. Simplu, nu? Ei bine, nu chiar.
Un Zid de Condiții și Impedimente Legale
Procesul nu este nici pe departe simplu. Instanța, deși ar putea teoretic să suplinească acest consimțământ, se lovește de un zid de condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Și dacă acest lucru nu era de ajuns, apare și ANAF-ul în peisaj cu un sechestru pe bun, complicând și mai mult situația. Actele juridice care ar încerca să ocolească această interdicție sunt pasibile de nulitate – deci, ce șanse are domnul A. să-și vadă dreptatea înfăptuită?
Un Carusel al Apelurilor și Recursurilor
De la Judecătoria Sector 4 la Tribunalul București, apoi la Curtea de Apel și în final, la Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul A. se vede nevoit să navigheze prin ape tulburi. Fiecare instanță cu interpretarea ei, fiecare apel respins adaugă straturi de complexitate și frustrare. Ce era la început o simplă tranzacție imobiliară se transformă într-un maraton judiciar epuizant.
Concluzii Amare într-un Sistem Suprasaturat
Cazul domnului A. nu este unul izolat. Este un exemplu dureros al modului în care sistemul judiciar, încărcat de formalisme și adesea paralizat de propria sa birocrație, poate transforma drepturile unui cetățean într-o bătălie interminabilă pentru justiție. Acesta este realitatea pe care mulți o trăiesc, o realitate în care dreptatea, deși teoretic la îndemâna tuturor, în practică pare adesea un miraj.
