Alegeri duble în Bihor: un scrutin cu miză multiplă
Decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 a aruncat România într-un nou vârtej electoral. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și vacantarea funcției de președinte al Consiliului Județean Bihor, alături de alte posturi locale, au determinat organizarea unui scrutin dublu pe 4 mai 2025. Bihorenii sunt chemați să-și exprime votul pentru președintele țării, dar și pentru liderii locali din județ.
O listă stufoasă de candidați pentru funcția supremă
În cursa pentru președinția României, alegătorii vor avea de ales dintre 11 candidați. De la Simion George-Nicolae (AUR) și Antonescu George-Crin-Laurențiu (Alianța Electorală România Înainte), până la independenți precum Victor Ponta sau Dan Nicușor-Daniel, opțiunile sunt variate. Fiecare promite schimbare, dar întrebarea rămâne: cine va reuși să convingă un electorat tot mai sceptic?
Bătălia pentru Consiliul Județean Bihor
La nivel local, lupta pentru șefia Consiliului Județean Bihor este la fel de intensă. Mircea Mălan (PNL), actualul președinte interimar, se confruntă cu Ciprian Blejan (AUR), Burdescu Dimitrie Alecsandru (SOS România) și Lasca Mihai-Ioan (PPR). Fiecare candidat își revendică dreptul de a conduce județul, dar alegătorii vor decide cine are viziunea cea mai clară pentru viitorul Bihorului.
Primarii din Căbești și Rieni, sub lupa electoratului
În comunele Căbești și Rieni, alegerile locale parțiale aduc în prim-plan nume cunoscute. Blaj Ioan Gheorghe (PSD) și Sârb Ionel Adrian (PNL) își dispută funcția de primar în Căbești, în timp ce Popa Florin (PNL) și Sere Florin Severius (AUR) se confruntă în Rieni. Comunitățile locale vor decide cine merită să le reprezinte interesele.
Logistica unui scrutin complex
Organizarea alegerilor din 4 mai implică un efort logistic considerabil. În județul Bihor, vor fi deschise 660 de secții de votare, iar buletinele de vot sunt pregătite în număr impresionant: peste 547.000 pentru alegerile prezidențiale și aproape 550.000 pentru Consiliul Județean. Guvernul a alocat 1,2 miliarde de lei pentru desfășurarea acestui proces electoral, o sumă care ridică întrebări despre eficiența cheltuielilor publice.
Cine are dreptul să voteze?
Conform legislației, cetățenii români care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor pot vota. Excepție fac persoanele declarate incapabile prin hotărâre judecătorească. Alegătorii pot vota la secțiile de votare la care sunt arondați, în funcție de domiciliu sau reședință. În cazul alegerilor prezidențiale, votul este permis și în alte localități sau în străinătate, dar pentru funcțiile locale, regulile sunt mai stricte.
Provocările alegătorilor cu mobilitate redusă
Alegătorii care nu se pot deplasa din motive de sănătate sau alte circumstanțe speciale pot solicita urna mobilă. Acest mecanism asigură că dreptul la vot este respectat pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei aflați în arest preventiv sau în instituții de îngrijire.
Un scrutin care testează încrederea în democrație
Cu peste 497.000 de alegători înregistrați în județul Bihor, scrutinul din 4 mai reprezintă un test crucial pentru democrația locală și națională. Alegătorii sunt chemați să decidă nu doar viitorul județului, ci și direcția în care va merge România. Într-un context politic tensionat, fiecare vot contează mai mult ca niciodată.
