Horia-Roman Patapievici: O pledoarie pentru adevăr într-o lume a falsurilor
Într-o epocă în care cunoașterea este la îndemâna oricui, Horia-Roman Patapievici trage un semnal de alarmă asupra pericolului reprezentat de falsurile care circulă nestingherite. Conferința sa, intitulată „Ce am crezut că ştiam şi nu ştiam şi am aflat în cele din urmă”, susținută la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, a fost o incursiune profundă în mecanismele prin care percepția noastră asupra lumii este modelată de informații incomplete sau eronate.
Paradoxul văzutelor și nevăzutelor
Patapievici a început prin a demonta iluzia că trăim într-o lume a „văzutelor”. Potrivit acestuia, ceea ce percepem ca fiind real este construit pe baza unor „nevăzute” care ne scapă adesea. „Noi credem că locuim o lume a văzutelor, dar aceste văzute sunt fundamental construite de nevăzutele pe care le percepem”, a explicat el. Această perspectivă deschide o discuție despre cât de mult din ceea ce considerăm adevăr este, de fapt, o construcție fragilă.
Istoria: între adevăr și convenție
Un alt punct central al conferinței a fost analiza critică a istoriei. Patapievici a subliniat că multe dintre evenimentele și instituțiile pe care le considerăm fundamentale sunt bazate pe interpretări greșite sau incomplete. „Adevărul nu stă ascuns, ci este la vedere, în cărți și studii, dar este adesea ignorat din cauza autorității pe care o atribuim unor surse consacrate”, a afirmat el. Această observație pune sub semnul întrebării modul în care educația și cultura populară ne formează percepțiile.
Imperiul Bizantin: o moștenire subestimată
Un exemplu elocvent adus în discuție a fost cel al Imperiului Bizantin. Deși adesea disprețuit în istoriografia occidentală, Patapievici a evidențiat contribuțiile sale esențiale la păstrarea moștenirii antichității greco-romane. „Fără Bizanț, Occidentul nu ar fi fost ceea ce este astăzi. Aristotel, Platon și multe alte comori intelectuale ne-au parvenit prin intermediul acestei civilizații”, a subliniat el. În acest context, el a criticat vehement calomniile propagate de figuri precum Voltaire și Edward Gibbon, care au perpetuat o imagine distorsionată a Bizanțului.
Falsurile care ne modelează lumea
Patapievici a atras atenția asupra faptului că multe dintre convingerile noastre sunt bazate pe falsuri acceptate cu bună-credință. „Trăim într-o lume confortabilă, construită pe informații pe care le presupunem adevărate, dar care, în realitate, pot fi profund eronate”, a spus el. Această disonanță între ceea ce credem și ceea ce este real reprezintă, în opinia sa, una dintre cele mai mari provocări ale epocii moderne.
Concluzii amare, dar necesare
Evenimentul s-a încheiat cu o reflecție asupra „legendei negre a capitalismului” și a altor mituri care domină discursul public. Patapievici a subliniat că, deși cunoașterea este accesibilă, aceasta este adesea ignorată în favoarea unor narative convenabile. „Toate sursele sunt la vedere, dar alegem să credem în falsuri din cauza autorității pe care o atribuim Occidentului și culturii sale critice”, a concluzionat el.
Conferința, organizată de Muzeul Țării Crișurilor în parteneriat cu mai multe instituții locale, a fost un apel la introspecție și la reevaluarea modului în care ne raportăm la cunoaștere și adevăr. Într-o lume în care informația este la un click distanță, rămâne întrebarea: suntem pregătiți să ne confruntăm cu adevărul?
