Scara neputinței din Oradea: un simbol al indolenței urbane
În centrul Oradiei, lângă podul Ferdinand, se ridică o construcție care ar fi trebuit să reprezinte un pas înainte pentru protejarea faunei acvatice a Crișului Repede. În schimb, această așa-zisă scară de pești a devenit un exemplu de eșec în planificarea urbană. Specialiștii de mediu și ONG-urile trag un semnal de alarmă: proiectul este inutil, iar biologia a fost complet ignorată.
Critici dure din partea ONG-urilor
Asociația Aqua Crisius a catalogat proiectul drept „scara neputinței” și a evidențiat multiplele probleme care fac această construcție ineficientă. Printre deficiențele majore se numără amplasarea greșită a accesului pentru pești, adâncimea insuficientă a apei, lățimea redusă a pasajului și ferestrele de observație poziționate inadecvat. Toate acestea demonstrează o lipsă crasă de consultare cu experți în ecologie acvatică.
ONG-ul acuză autoritățile că au ignorat studii anterioare și că au realizat proiectul fără implicarea specialiștilor. În opinia lor, soluția ar fi reconstruirea pasajului pe malul opus, unde condițiile naturale ar fi mai favorabile. Totuși, scepticismul lor este evident: „Șansele ca acest lucru să se întâmple sunt egale cu mulțimea vidă!”
Răspunsul ABA Crișuri: justificări și promisiuni
Administrația Bazinală de Apă Crișuri a răspuns criticilor, susținând că proiectul este încă în execuție și că soluțiile tehnice sunt adaptate condițiilor actuale. Termenul de finalizare este stabilit pentru februarie 2026, iar autoritățile promit ajustări pentru a face scara funcțională chiar și la debite mici ale râului.
În ceea ce privește ferestrele de observație, ABA Crișuri afirmă că acestea au fost testate și remediile necesare au fost implementate. Totuși, propunerea de relocare a scării pe malul opus este respinsă, deoarece lucrările de pe acel mal au fost deja finalizate și recepționate.
Un proiect costisitor, dar controversat
Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 9 milioane de lei, iar durata de execuție este de 24 de luni. Deși autoritățile susțin că lucrarea respectă normele metodologice, criticii consideră că investiția este un exemplu clar de risipă a banilor publici. În loc să fie un model de integrare a naturii în planificarea urbană, scara de pești din Oradea riscă să devină un monument al indolenței și al incompetenței.
Întrebarea esențială: contează fauna acvatică?
Controversa din jurul acestui proiect readuce în discuție o problemă fundamentală: cât de mult contează mediul natural în deciziile de infrastructură urbană? În timp ce autoritățile promit soluții, ONG-urile și specialiștii de mediu rămân sceptici. Scara de pești din Oradea nu este doar o construcție, ci un simbol al modului în care natura este tratată cu superficialitate.
