De ce dispar fluturii, albinele și libelulele?
Amintirile copilăriei, pline de grădini animate de fluturi, albine și libelule, par să devină doar povești. Astăzi, pajiștile verzi sunt tot mai goale, iar insectele care odinioară dădeau viață peisajului sunt pe cale de dispariție. Cauzele? Schimbările climatice, poluarea chimică și poluarea luminoasă. Aceste flageluri moderne au transformat natura într-un spațiu ostil pentru polenizatorii sălbatici.
Poluarea chimică: un dezastru ascuns
Insecticidele, în special neonicotinoidele, sunt adevărate arme chimice împotriva biodiversității. Deși interzise în Uniunea Europeană, România continuă să le utilizeze sub pretextul „situațiilor de urgență”. Aceste substanțe nu doar că distrug albinele și alte insecte polenizatoare, dar persistă în sol și apă, afectând întregul ecosistem. Agricultura intensivă, lipsită de rotația culturilor, amplifică acest dezastru, transformând câmpurile în zone moarte pentru viața sălbatică.
Poluarea luminoasă: o capcană nocturnă
Urbanizarea aduce cu sine o altă amenințare: poluarea luminoasă. Jumătate dintre speciile de insecte sunt nocturne, iar lumina artificială le dezorientează, le perturbă comportamentul natural și le reduce șansele de supraviețuire. Cercetătorii de la Leibniz-Institute of Freshwater Ecology au demonstrat că regiunile cu niveluri ridicate de poluare luminoasă sunt cele mai afectate de declinul insectelor zburătoare.
Schimbările climatice: un ciclu fatal
Încălzirea globală accelerează dispariția insectelor. Plantele înfloresc mai devreme, iar decalajul dintre momentul optim al secreției de nectar și ciclul de viață al insectelor creează un dezechilibru fatal. Studiile arată că volumul insectelor a scăzut cu peste 50%, iar numărul speciilor cu 27% în zonele afectate de schimbările climatice. Fără polenizatori, ecosistemele și agricultura sunt condamnate.
Fluturii și albinele: indicatori ai dezastrului
Fluturii, sensibili la schimbările de temperatură, sunt în declin alarmant. În România, 31% dintre speciile de fluturi au populații în scădere, iar 9% sunt amenințate cu dispariția. Albinele, esențiale pentru polenizare, nu stau mai bine: 37% dintre speciile europene sunt în declin, iar 9,1% sunt amenințate cu dispariția. România, deși găzduiește o diversitate impresionantă de specii, nu are o listă roșie proprie pentru albine, ceea ce reflectă o neglijență crasă față de conservarea biodiversității.
Neonicotinoidele: pesticide interzise, dar folosite
În ciuda interdicțiilor europene, România continuă să utilizeze neonicotinoide, substanțe extrem de toxice pentru polenizatori. Aceste pesticide distrug coloniile de albine, reduc biodiversitatea și afectează sănătatea umană. Decizia Ministerului Agriculturii de a autoriza utilizarea acestor substanțe sub pretextul „urgențelor” demonstrează o lipsă de responsabilitate față de mediu și viitor.
O luptă juridică pentru supraviețuire
Curtea de Apel Cluj a suspendat recent autorizațiile pentru utilizarea neonicotinoidelor, confirmând ilegalitatea acestei practici. Organizațiile Eco Ruralis și ROMAPIS au inițiat acest proces, cerând retragerea și distrugerea stocurilor de pesticide toxice. Este un pas important, dar insuficient pentru a salva polenizatorii sălbatici și ecosistemele de care depindem cu toții.
Consecințele ignorării
Fără polenizatori, producția agricolă și ecosistemele sunt în pericol. Dispariția insectelor nu este doar o problemă ecologică, ci și una economică și socială. Este timpul să recunoaștem gravitatea situației și să acționăm înainte ca aceste specii să devină doar o amintire din copilărie.
